Boala care vine cu ţigara

Bronşită, tuse sau BPOC. Pentru multe persoane, aceşti termeni desemnează acelaşi lucru. Că lucrurile nu stau aşa, ne explică medicul Oana Deleanu, specialist pneumolog la Institutul Naţional de Pneumologie „Marius Nasta" din Bucureşti.

„Mulţi dintre pacienţii care tuşesc sunt convinşi că au bronşită. Diagnosti­cul de bronşită se pune persoanei care tuşeşte cu expectoraţie trei luni într-un an, doi ani consecutiv. Dacă acest lucru este acompaniat de scăderea funcţiei pulmonare, atunci este bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) sau boala de plămâni a fumătorului. Confuzia vine din faptul că bronşita cronică e un termen mai vechi pentru BPOC", adaugă pneumologul.

Simptomele BPOC sunt tusea, dispneea şi chiar slăbitul. Este important să se ştie că dispneea (senzaţia de sufocare sau lipsa de aer) nu e cauzată de îmbătrânire, ci este o manifestare a unei boli de plămăni sau de inimă. Pe de altă parte, o tuse cronică nu e obligatoriu să indice un BPOC, dar dacă organismul e afectat de BPOC, persoana sigur tuşeşte, fiind posibil să facă răceli dese.

De asemenea, tusea este un fenomen obişnuit în primele luni după o răceală, dar mai poate fi şi un semn al multor altor afecţiuni (inclusiv sinuzita şi boala de reflux gastroesofagian) sau ca urmare a administrării unor medicamente.

Medicul consultat de Jurnalul de sănătate precizează că diagnosticul, în cazul de BPOC, trebuie pus după ce se efectuează un test foarte uşor, numit spirometrie şi care arată funcţia pulmonară. Asta pentru că stadiile de început ale bolii sunt de cele mai multe ori greu de diagnosticat.

FUNCŢIA PULMONARĂ
„De altfel, funcţia pulmonară diferă de la om la om. Valorile acesteia sunt diferite în funcţie de sex, înălţime, vârstă. O persoană e suspectă de BPOC dacă, în urma testului, rezultă o valoare sub nivelul de 80% din standardul stabilit. E foarte important ca pacientul să ştie că această afecţiune nu se poate identifica la radiografie. Modificările cauzate de fumat la nivelul plămânului nu se pot observa în urma examinării imagistice", mai afirmă medicul Oana Deleanu.

Este indicat ca BPOC să fie depistat în stadii incipiente, deoarece tratamentele în aceste faze, asociate cu stoparea fumatului, previn scăderea accele­rată a funcţiei pulmonare. De aceea, dacă tuşiţi frecvent, în fiecare zi, dacă expectoraţi, dacă respiraţi mai greu, dacă sunteţi fumător şi aveţi vârsta peste 40 de ani, solicitaţi medicului dumnea­voastră efectuarea unei spirometrii.

„Deoarece este o afecţiune nedureroasă, BPOC este de foarte multe ori ignorată de majoritatea pacienţilor. Mare greşeală, pentru că, dacă această afecţiune nu e tratată la timp sau e tratată necorespunzător, ea duce la insuficienţă respiratorie - care necesită oxigenoterapie - şi chiar la deces", spune medicul.

FĂRĂ ŢIGARĂ
Pacienţii ar trebui să ştie că diagnosticarea BPOC este rapidă şi total nedu­reroasă. La fel şi tratamentul: nu este însoţit de dureri sau de efecte notabile. „În principal, tra­tamentul contra BPOC se efec­tu­ează cu spray-uri. Dar cel mai bun medicament este lăsatul de fumat. Ceea ce nu înseamnă automat vindecarea. Tratamentul injec­ta­bil, folosit în trecut, a fost înlocuit în prezent, de tratamentul inhalator", precizează profesorul Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.

DECESE
BPOC este o afecţiune care afectează milioane de oameni din toată lumea. Specialiştii estimează că, în 2020, decesele cauzate de BPOC se vor situa pe locul 3 în lume ca prevalenţă. În statele membre UE, în fiecare an, mor aproximativ 200.000-300.000 de oameni din cauza acestei afecţiuni. Boala afectează în special persoanele fumătoare, care depăşesc, în general, vârsta de 40 de ani. Din nefericire, în ultimii ani, pragul a mai coborât din cauză că vârsta la care o persoană care se apucă de fumat este din ce în mai mică. Medicii precizează că, deşi lăsatul de fumat este benefic, o persoană care a renunţat la viciu se mai poate îmbolnăvi de BPOC.

VULNERABILI
Fumătorii de ţigarete sunt cei mai expuşi riscului de BPOC. La fel de expuşi sunt şi amatorii de trabuc, pipe etc. În cazul acestora din urmă, boala care le afectează sănătatea este cancerul laringian. În afara fumatului, care provoacă declanşarea bolii în 80%-90% dintre cazuri, există şi alţi factori care pot favoriza apariţia BPOC. Aceştia sunt: expunerea la praf, la noxe, infecţiile pulmonare dese produse în perioada copilăriei şi chiar un deficit genetic.

TEST
• Specialiştii în pneumologie au pus la punct un test simplu, format din doar cinci întrebări, pentru a identifica rapid, care este suspiciunea de BPOC în cazul unei persoane:
• Tuşiţi frecvent, zilnic?
• Expectoraţi?
• Respiraţi mai greu decât cineva de aceeaşi vârstă şi cu o talie asemănătoare cu a dumneavoastră?
• Vârsta dumneavoastră depăşeşte 40 de ani?
• Fumaţi?
• Dacă răspunsul la cel puţin trei dintre aceste întrebări este afirmativ, întrebaţi medicul despre BPOC şi despre cum puteţi face o spirometrie.