Ce ştim despre aspirină

Povestea celui mai cunoscut medicament din lume – aspirina – începe cu 3.500 de ani în urmă, cînd părintele medicinei, Hipocrate, prescria sucul de salcie pentru calmarea durerilor şi scăderea febrei. Mii de ani mai tîrziu, medicina modernă a demonstrat că substanţa activă din sucul de salcie este acidul salicilic. Denumirea provine de fapt din cuvîntul de origine latină “salix”, care înseamnă salcie.

Povestea celui mai cunoscut medicament din lume – aspirina – începe cu 3.500 de ani în urmă, cînd părintele medicinei, Hipocrate, prescria sucul de salcie pentru calmarea durerilor şi scăderea febrei. Mii de ani mai tîrziu, medicina modernă a demonstrat că substanţa activă din sucul de salcie este acidul salicilic. Denumirea provine de fapt din cuvîntul de origine latină “salix”, care înseamnă salcie.

În anul 1897, dr Felix Hofmann, în încercarea de a crea un antireumatic pentru tatăl său bolnav de artrită, a sintetizat pentru prima dată acidul acetilsalicilic, substanţa de bază din aspirina pe care o cunoaştem astăzi.

Analgezic, antiinflamator, antitermic

Acidul acetilsalicilic inhibă producerea în organism a substanţelor chimice care provoacă durere, febră, inflamaţii. Aşa se explică tripla acţiune a aspirinei: analgezică, antiinflamatoare, antitermică. Datorită acestor proprietăţi, aspirina este indicată atît în cazul durerilor de zi cu zi (dureri de cap, dureri de dinţi, dureri de gît, dureri menstruale, dureri reumatice, dureri de spate), cît şi pentru scăderea febrei şi calmarea simptomelor răcelii şi gripei. Potrivit unui studiu coordonat de profesorul Ronald Eccles de la Universitatea din Cardiff, combinaţia de aspirină şi vitamina C constituie cel mai eficient tratament al virozelor.

Atît în cazul răcelilor, cît şi al durerilor se recomandă aspirina efervescentă, care este mai blîndă cu stomacul şi are acţiune mai rapidă decît tabletele clasice. Aspirina efervescentă conţine o substanţă tampon care are un timp redus de contact cu mucoasa stomacului, substanţa activă ajungînd în sînge în maximum 15 minute.

Protejează inima şi vasele de sînge

Aspirina continuă să fie cel mai studiat medicament din istorie. Cele mai noi studii vizează efectele aspirinei asupra bolilor cardiovasculare, cancerului de colon şi bolii Alzheimer. Un studiu publicat recent în revista Heart arată că aspirina previne formarea cheagurilor pe vasele de sînge, ceea ce împiedică apariţia infarctului şi a accidentului vascular cerebral. Potrivit cercetătorilor de la Universităţile Nottingham şi Sheffield, persoanele de vîrstă mijlocie care iau cîte o aspirină (100 mg) în fiecare zi sînt mai puţin expuse riscurilor de infarct şi accident vascular cerebral decît cele care nu fac acest lucru. Studiul a fost realizat pe 12.000 de pacienţi cu vîrste între 30 şi 75 de ani, cercetătorii stabilind că bărbaţii pot lua preventiv aspirină de la 48 de ani, iar femeile de la 57 de ani.

ATENŢIE! Un efect negativ al aspirinei este iritarea mucoasei gastro-intestinale, motiv pentru care nu este recomandată persoanelor cu ulcer gastric sau duodenal. Nici pacienţii cu astm indus de analgezice, cei cu insuficienţă renală sau hepatică nu trebuie să ia aspirină. Acest medicament este contraindicat de asemenea femeilor însărcinate şi copiilor sub 12 ani.