Durerea toracică

Spre deosebire de durerile abdominale, care au diverse şi bulversante cauze:  dureri de stomac, de ficat, de pancreas, colici biliare, crampe intestinale, determinate fiecare dintre ele de un mare număr de afecţiuni, durerile toracice sunt asociate aproape întotdeauna cu afecţiunile cardiace.

Asta pentru că, spre deosebire de "aglo­meraţia" de organe din abdomen, în torace ştim că există doar inima şi plămânii. Nu e totuşi aşa. În torace se mai găsesc şi căile respiratorii aeriene (trahee şi bronhii), esofagul, mari vase de sânge, numeroase grupe ganglionare şi fiecare dintre ele poate determina, în diferite circumstanţe, durere.

La aceasta se mai adaugă şi durerile peretelui toracic (ale componentelor sale osoase, articulare, nervoase, cutanate), dar şi dureri care provin din alte zone: de exemplu, din diferite porţiuni ale abdomenului şi care se proiectează aici, producând confuzii. Există o patologie diferită în funcţie de vârstă (la tineri sunt mai frecvente cauzele digestive, dar, după 50 de ani, problemele cardiace devin preponderente) sau de sex (fiind mai frecventă la bărbaţi).

Durerea tora­cică poate avea la origine o afecţiune foarte gravă, care impune o inter­ven­ţie rapidă, într-un serviciu de urgenţă (infarct miocardic, ruptură esofagiană, embolie pulmonară, disecţie de aortă) sau una banală (de exemplu, un atac de panică sau o nevralgie intercostală). Poate fi vorba despre o durere instalată brusc, de exemplu, cea din infarct, sau una cronică, cum ar fi cea din  angina pectorală ori refluxul gastroesofagian.

Intensitatea durerii poate fi percepută ca severă, violentă (deşi aici intră uneori în joc şi percepţia individuală) sau moderată. Ea poate fi persistentă (timp de mai multe ore sau zile) sau trecătoare; poate apărea la o persoană în stare perfectă de sănătate sau la una cu antecedente medicale (cum ar fi afecţiuni cardiace sau digestive cronice, infecţie respiratorie, traumatism toracic în trecutul apropiat etc.). Factorii de risc (fumatul, consumul excesiv de alcool, stresul, nivelul ridicat al colesterolului sau al lipidelor din sânge, alimentaţia dezechilibrată, afecţiunile cronice ca diabetul şi hipertensiunea arterială etc.) trebuie şi ei luaţi în considerare. Se apreciază că 20% din adulţi prezintă durere toracică (de diferite cauze) în timpul unui an.

Infarctul miocardic
În ciuda temerilor noastre, doar un sfert din cauzele durerii toracice sunt de natură cardiacă. Există numeroase tipuri de afecţiuni cardiace care pot determina acest simptom. Infarctul miocardic se produce de cele mai multe ori prin blocarea unei artere coronare printr-un tromb (un cheag de sânge), ceea ce opreşte fluxul de sânge şi produce suferinţă. În final, se produce necroza (distrugerea) porţiunii irigate din muşchiul inimii. Se manifestă în mod tipic prin: durere toracică, întinsă pe o zonă mare, iradiind în umărul stâng, braţ, degete, gât, mandibulă sau spate. Durerea este persistentă, poate dura ore sau zile şi nu cedează la repaus sau medicaţie (în cazul celor care urmează tratament cu nitroglicerină nu se ameliorează nici după administrarea acesteia). Durerea este puternică şi se intensifică progresiv, este însoţită de dispnee (respiraţie dificilă), transpiraţii, ameţeală, greaţă, vărsături. Trebuie precizat un lucru foarte important: dacă infarctul este, într-adevăr, asociat cu durerea toracică, există frecvente cazuri în care acesta se produce fără nici un fel de durere (de exemplu, la vârstnici şi la diabetici) sau există varietăţi de infarct în care durerea este resimţită doar în spate sau în zona superioară a abdomenului. Situaţia este şi mai complicată în cazul femeilor. În peste 40% din cazurile de infarct, femeile nu simt durerea tipică, ci prezintă alte simptome: durere în spate, semne digestive (indigestie, greaţă, vărsături), oboseală, slăbiciune, ameţeală. Recunoaşterea semnelor unui infarct este foarte importantă, deoarece, de prezentarea rapidă la medic depind viaţa bolnavului şi evoluţia lui ulterioară.

Angina pectorală
Angina pectorală se produce prin scăderea fluxului de sânge într-un teritoriu miocardic, prin îngustarea diametrului arterei coronare ce o deserveşte, din cauza formării plăcii aterosclerotice. În aceste cazuri, dure­rea toracică apare în anumite condiţii (la efort, după masă, stres, la frig), durează câteva minute până la un sfert de oră, se ameliorează la repaus şi după administrarea nitroglicerinei şi se poate asocia cu dispnee, palpitaţii, creşterea frecvenţei cardiace, slăbiciune, ameţeală, greaţă, transpiraţii. Există şi o varietate de angină, numita angina Prinzmetal, care e produsă printr-un spasm coronar puternic, apărut şi în repaus.

● Disecţia de aortă este un alt fenomen periculos, care impune o intervenţie medicală rapidă. În acest caz, se produce o fisură pe peretele interior al aortei (cea mai importantă arteră care transportă sângele oxigenat de la inimă la toate organele şi a cărei primă porţiune se găseşte în torace). Fisura permite sângelui să pătrundă între stratul intern şi mijlociu al peretelui, determinând separarea acestora. În acest caz, durerea toracică este intensă, bruscă, persistentă, iradiată în spate, însoţită de dispnee şi, uneori, de pierderea cunoştinţei.

● Pericardita este inflamaţia pericardului (foiţa care acoperă inima la exterior) şi poate avea diverse cauze (boli infecţioase, maladii inflamatorii sistemice – lupus şi poliartrită reumatoidă, insuficienţa renală sau radiote­rapia). În acest caz, bolnavul prezintă o durere toracică ascuţită, iradiată în umăr sau gât, care creşte la tuse, înghiţire şi respiraţie profundă şi scade dacă bolnavul stă ridicat sau aplecat înainte.

● Miocardita este inflamaţia miocardului (muşchiul inimii) cauzată de infecţii, reacţii la unele medicamente şi boli inflamatorii cronice. Se manifestă prin durere toracică (care poate fi de intensitate medie), însoţită de febră, tulburări de ritm cardiac, dispnee, edeme ale membrelor inferioare, oboseală.

Suferinţe digestive
Există şi suferinţe digestive care determină durere toracică. Astfel, boala de reflux gastro-esofagian este cauzată de trecerea conţinutului acid al stomacului în esofag, cu iritarea şi deteriorarea mucoasei acestuia. Se manifestă prin durere toracică sub formă de arsură retrosternală, care apare după mâncare, mai ales când bolnavul stă întins sau se apleacă înainte. Durerea este repetată, persis­tentă, scade la administrarea de antiacide şi se asociază cu un gust acru în gură, dificultăţi la înghiţire, salivaţie abundentă, halenă (respiraţie urât mirositoare). Diferite tulburări de motilitate esofagiană se însoţesc de durere toracică şi de dificultăţi la înghiţire. Astfel, sunt spasmele esofagiene sau achalazia (afecţiune în care valva din porţiunea inferioară a esofagului nu se deschide pentru a lăsa alimentele să treacă în stomac).

Pancreatite
Pancreatita acută se manifestă prin durere în porţiunea superioară a abdomenului, dar posibil şi în partea inferioară a toracelui, asociată cu vărsături, balonare, tulburări de tranzit, alterarea stării generale, cu o evoluţie severă, care poate pune, uneori, viaţa în pericol. Durerea este persistentă, severă şi se intensifică în timp.

Pancreatita cronică se manifestă prin episoade dureroase, legate de obicei de mese copioase sau de consum de alcool, însoţite de tulburări digestive. Suferinţele biliare (calculi biliari sau colecistita, adică inflamaţia vezicii biliare) se manifestă prin dureri în partea superioară dreaptă a abdomenului, dar şi în toracele drept, apărute după mâncare şi asociate cu greaţă, balonare, vărsături. Este important de reţinut că prezenţa oricărei dintre aceste afecţiuni digestive, chiar confirmată de medic, nu exclude posibilitatea existenţei unei afecţiuni cardiace concomitente şi deci a unui eveniment cardiac major, cum ar fi infarctul miocardic. De aceea, nu trebuie să ezitaţi să vă prezentaţi la medic dacă suferinţele dumneavoastră se intensifică.

Afecţiunile pulmonare
Pot determina durere toracică şi afecţiunile pulmonare. Să începem cu cele mai grave dintre ele, care pot pune rapid viaţa în pericol:
● Embolia pulmonară şi pneumotoraxul. Embolia pulmonară se produce prin blocarea unei artere din plămân. În peste 90% din cazuri, cauza este un cheag de sânge format în venele profunde ale membrelor inferioare. Se manifestă prin: dispnee instalată brusc, durere toracică (puternică, persistentă, care creşte la inspiraţie profundă şi tuse şi care nu cedează la repaus) şi tuse cu sânge sau expectoraţie sanghinolentă.

● Pneumotoraxul este produs prin pătrunderea aerului în spaţiul dintre plămân şi peretele toracic, care determină astfel o presiune ce poate produce colabarea (turtirea) plămânului, aşa încât acesta nu se mai destinde în timpul inspiraţiei. Aerul poate proveni din exterior, dacă e vorba despre un traumatism, dar şi din plămân, în cazul unor maladii localizate la acest nivel: emfizem pulmonar, cancer, tuberculoză, pneumonie complicată, fibroză chistică. Se manifestă prin durere bruscă şi severă în partea laterală a toracelui, de partea plămânului afectat, dispnee şi creşterea frecvenţei cardiace.

● Pneumonia se poate manifesta, de asemenea, prin durere toracică, însoţită de febră, frisoane, tuse persistentă cu expectoraţie, dispnee, afectarea stării generale. Pleurita (inflamaţia pleurei, foiţa care acoperă plămânul) se caracterizează prin durere toracică intensă sau moderată, localizată la locul inflamaţiei, care creşte în inspiraţie sau tuse.

Alte afecţiuni
● În zona zoster (afecţiune produsă de virusul care determină varicela, care se reactivează determinând această boală după ce a dormitat câteva decenii), cu câteva zile înainte de apariţia erupţiei veziculare specifice, se declanşează o durere toracică severă, unilaterală, în bandă, cu caracter de arsură.

● Costocondrita reprezintă inflamaţia articulaţiilor care leagă capătul coas­telor de stern şi se manifestă prin durere toracică, de obicei în partea anterioară, care creşte la mişcare, respiraţie adâncă sau la apăsarea zonei.

● Atacul de panică poate determina un tablou ce mimează infarctul, cu durere toracică, anxietate (frică intensă), palpitaţii, creşterea frec­venţei cardiace şi respiratorii, sen­zaţie de sufocare, frisoane sau valuri de căldură, transpiraţii, ameţeală, leşin etc. Simptomele ating maximul în zece minute şi durează, de regulă, o jumătate de oră, dar se pot repeta, chiar pe parcursul aceleiaşi zile. 

Investigaţii şi diagnostic
În mod evident, în faţa acestor numeroase cauze ce pot determina durere toracică, diagnosticul nu este întotdeauna uşor de stabilit. Dar, din cauza pericolului potenţial al unor afecţiuni cardiace sau toracice grave ce pot pune viaţa în pericol, prezentarea la medic trebuie să se facă rapid, în ciuda temerilor sau a reticenţelor. Diag­nosticul începe cu examenul fizic, cu­noaşterea factorilor de risc, precum şi diferite investigaţii, începând de la cele mai simple la cele mai complexe, care urmăresc în primul rând să excludă o afecţiune cardiovasculară. Astfel sunt:  EKG (electrocardiograma), teste de sânge, care depistează anumite enzime ce cresc în infarct, ecocardiografie transtoracică sau transesofagiană, test cardiac de efort, radiografie toracică (care relevă starea plămânului, inimii, vaselor mari), angiografia prin catete­rism sau tomografie computerizată, care evaluează starea vaselor inimii, examen endoscopic (pentru excluderea unor afecţiuni digestive), uneori, exa­men RMN. În funcţie de indiciile descoperite, se va demara tratamentul specific fiecărei afecţiuni.

CANCER. În diferite cancere intratoracice apare durerea toracică, de intensitate variabilă, dar persistentă, însoţită de adenopatii (mărirea de volum a ganglionilor) în zona gâtului, febra moderată, scădere în greutate, oboseală.

PERETELE TORACIC. Suferinţele peretelui toracic, localizate la nivel osos, muscular, articular, pot determina durere toracică localizată, de intensitate variabilă, care persistă mai multe zile, agravată sau uşurată de anumite poziţii sau mişcări.

Citește pe Antena3.ro

Păianjeni mari cât un șobolan au invadat Marea Britanie, după ce mii de exemplare au fost eliberate de un zoo: „Suntem foarte fericiți”