x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Edemele

de Dr. Dana Chehne    |    30 Sep 2008   •   00:00

Corpul uman poate părea o construcţie ciudată: un ansamblu de celule plăsmuite  în amniosul primordial, păstrând un echilibru delicat cu oceanul fluid din jur (acel  incredibil 90% care reprezintă apa din corpul nostru) – lichid intracelular, lichid extracelular, secreţii, sânge, limfă, lichid cefalorahidian, mediu care le hrăneşte, le apară şi le facilitează îndeplinirea funcţiilor biologice.



Corpul uman poate părea o construcţie ciudată: un ansamblu de celule plăsmuite  în amniosul primordial, păstrând un echilibru delicat cu oceanul fluid din jur (acel  incredibil 90% care reprezintă apa din corpul nostru) – lichid intracelular, lichid extracelular, secreţii, sânge, limfă, lichid cefalorahidian, mediu care le hrăneşte, le apară şi le facilitează îndeplinirea funcţiilor biologice.

În anumite situaţii, mecanismele perfide ale bolii rup acest echilibru armonios al vieţii şi astfel apar edemele.

Un exces de lichid

Edemul este o infiltraţie, un exces de lichid apărut în ţesuturi, care deformează segmentul respectiv şi care poate fi produs de numeroase afecţiuni, de natură diferită şi prin mecanisme distincte. În principiu, orice ţesut, organ sau spaţiu (cavitate) al corpului poate fi inundat de lichid, dar ne vom referi în continuare la edemele membrelor (braţ, mână, picior), mai vizibile, ale căror modificări ne pot alarma din timp despre existenţa unei stări patologice.

Segmentul cu edem se umflă, pielea se întinde, iar la apăsare rămân imprimate nişte depresiuni persistente. Edemul poate fi localizat sau generalizat, se poate instala brusc sau lent, poate fi discret sau notabil şi se poate însoţi de modificări de culoare sau temperatură locală.

Nu toate edemele sunt patologice. Căldura, imobilitatea într-o anumită poziţie, sarcina (prin modificările hormonale şi staza mecanică), sindromul premenstrual, o dietă prea bogată în sare sunt cauze simple şi reversibile.

Cauze

Afecţiunile cardiace ajunse în stadiul de insuficienţă cardiacă produc scăderea forţei de contracţie a inimii şi stagnarea periferică a sângelui, lichidul trecând apoi în ţesuturi prin creşterea presiunii capilare. Afecţiunile renale care determină insuficienţa renală se însoţesc de scăderea diurezei şi a capacităţii de eliminare a lichidelor, ce vor fi astfel reţinute în organism. Ciroza hepatică şi stările grave de denutriţie (înfometare severă, enterite grave, cancere cu stări de caşexie) produc edeme prin scăderea unor fracţiuni proteice din sânge. Afecţiunile venoase (de la banalele varice la periculoasele tromboflebite), blocarea sistemului limfatic (prin infecţii, tumori) precum şi unele boli endocrine (cel mai frecvent insuficienţa tiroidiană) sunt însoţite de asemenea de edeme.

În fine, unele medicamente – vasodilatatoare, blocante ale canalelor de calciu, unele antiinflamatoare nesteroidiene, unele antidiabetice orale, estrogenii şi produsele cortizonice au acest efect advers.

Edemul din afecţiunile cardiace este generalizat, cu modificări cianotice ale pielii şi dispare sau se atenuează după repausul de noapte la orizontală, fiind asociat cu semne ale bolii de bază (hipertensiune arterială, tulburări de ritm, valvulopatii etc.). Edemul din bolile renale este de asemenea generalizat, dar alb, pufos şi cu modificări urinare (sânge în urină, scăderea diurezei, dureri lombare). Edemul din afecţiunile venoase este localizat la nivelul membrului respectiv, care prezintă o reţea venoasă evidentă, îngroşată, iar edemul este unilateral, masiv, deformând uneori monstruos membrul afectat.

Diagnosticul include un examen fizic complet şi amănunţit, la care se adaugă investigaţii paraclinice – EKG, examene ecografice şi radiologice, examene de sânge şi urină pentru aprecierea funcţiei renale şi hepatice, uneori consult de specialitate (chirurgical, oncologic, cardiologic).

Tratamentul edemelor se adresează în primul rând afecţiunii cauzale, de a cărei ameliorare depinde dispariţia simptomului. În anumite situaţii (dar nu întotdeauna), medicul vă va indica un diuretic.

RECOMANDĂRI. Anumite măsuri igienico-dietetice pot ajuta la dispariţia edemelor: adoptarea unui regim alimentar cu limitarea aportului de sodiu, mişcarea şi anumite exerciţii fizice, adaptate bolii de care suferiţi, care favorizează întoarcerea sângelui la inimă, ridicarea segmentului afectat deasupra nivelului inimii pentru câteva ore (eventual pe timpul odihnei nocturne) pentru un drenaj mai bun, folosirea unor piese de îmbrăcăminte croite special (ciorapi, mănuşi), care împiedică staza, masajul membrului afectat.

×
Subiecte în articol: medicul de familie