Fasciita plantară

Există multe structuri şi elemente anatomice ale corpului nostru de care nu suntem conştienţi decât atunci când ne semnalează prezenţa lor, respectiv atunci când sunt în suferinţă, de obicei prin durere. Între călcâi şi degetele piciorului există o bandă fibroasă, care susţine structura bolţii piciorului, absorbind şocul mecanic. Când aceasta e suprasolicitată, apar local fenomene inflamatorii, crăpături şi, în final, leziuni degenerative, care se exprimă prin durere la nivelul călcâiului.

Mai frecventă la femei
Afecţiunea este destul de răspândită, afectând aproximativ 10% din populaţie. Apare predilect după 40 de ani, ceva mai frecvent la femei, fiind favorizată de modificări ale greutăţii corporale (obezitate, sarcină). Afecţiunea se manifestă la persoanele care prin natura profesiunii stau mult timp în picioare sau merg mult: profesori, chelneri, militari, poliţişti, factori poştali, dansatori sau la sportivi (mai ales cei care aleargă pe distanţe mari). Unele anomalii ale piciorului: piciorul plat sau, din contră, o boltă prea arcuită, un picior mai scurt decât celălalt, orientarea spre interior a piciorului în timpul mersului pot favoriza apariţia bolii. De asemenea, existenţa unor traumatisme, a unor afecţiuni inflamatorii la acest nivel (poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă, lupus, artrite reactive, artrită psoriazica etc.) pot juca un rol în declanşarea acestei suferinţe. Alegerea neinspirată a încălţămintei - de pildă, tocuri prea înalte sau trecerea bruscă de la tocuri înalte la încălţăminte fără toc, care nu asigură un suport bolţii piciorului, pantofii cu tălpi prea subţiri sau uzaţi - este, de asemenea, incriminată.

Simptome
Maladia se manifestă prin durere ascuţită la nivelul călcâiului, de obicei la 4 cm sub călcâi sau în zona mediană a tălpii piciorului. Durerea este intensă dimineaţa, la sculare, când se fac primii paşi. Se atenuează în 10-15 minute, dar revine în timpul zilei, mai ales dacă se stă mult timp în picioare, se parcurg distanţe mari ori la ridicare de pe scaun, la urcatul scărilor, la mersul pe vârfuri. Durerea apare, de obicei, la un singur picior şi, în mod tipic, nu apare noaptea, ceea ce o diferenţiază de alte afecţiuni articulare, neurologice sau osoase, ce se pot dezvolta la acest nivel.

Destul de des, fasciita plantară poate coexista sau poate favoriza dezvoltarea unei excrescenţe osoase, a unui "pinten" la nivelul călcâiului, care este considerat responsabil de apariţia simptomelor. În acest fel, se poate ajunge la intervenţii chirurgicale pentru îndepărtarea acestuia, dar fără obţinerea efectului scontat, pentru că adevarata cauza a durerii se află, de fapt, la nivelul fasciei.

Diagnosticul se pune, de obicei, pe baza examenului fizic şi al celui radiologic, care exclude alte afecţiuni la acest nivel. Uneori, este nevoie de un consult de specialitate la un medic ortoped, reumatolog sau de medicină sportivă.

Exerciţii contra durerilor
Tratamentul începe prin nişte măsuri simple: în perioadele dureroase, staţi câteva zile în pat şi reduceţi o perioadă efortul fizic. Aplicaţi gheaţă (învelită într-un prosop, nu direct pe piele) pe zona dureroasă 15-20 de minute, de 3-4 ori pe zi, sau faceţi un masaj cu gheaţă, timp de 5-10 minute. Medicul fizioterapeut vă va indica exerciţii fizice simple, pe care le puteţi face şi singuri acasă. Acestea constau în extensii delicate ale tălpii, ale muşchilor şi ligamentelor gambei. Staţi cu mâinile lipite de un perete, cu piciorul nedureros în faţă, îndoit de la genunchi, iar cu cel dureros mai în spate, menţinut ferm pe sol, în timp ce îndoiţi piciorul din faţă. Menţineţi poziţia 10 secunde, apoi relaxaţi-vă. Reluaţi exerciţiul de 20 de ori. Un alt exerciţiu se face stând în şezut, cu picioarele întinse, cu un prosop rulat înfăşurat în jurul tălpii. Trageţi de capetele prosopului, ţinând genunchiul drept. Menţineţi poziţia 15-30 de secunde şi repetaţi de 10 ori.

Recomandări
Puneţi în pantofi nişte talonete, obişnuite sau confecţionate special pentru dumneavoastră, care să susţină talpa piciorului. De asemenea, talometele pot ridica cu un centimetru călcâiul. În perioadele dureroase, decupaţi zona din taloneta corespunzătoare zonei dureroase, astfel că nimic nu o va atinge şi irita. Uneori, medicul vă va recomanda un dispozitiv special, care se aplică noaptea, pentru a menţine talpa şi gamba într-o poziţie fiziologică, diminuându-se durerile de dimineaţă. Pentru combaterea durerii, se pot lua medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, iar în cazurile mai grave se pot recomanda corticosteroizi. Aceştia se administrează injectabil sau la nivelul pielii. Injecţiile repetate pot însă subţia şi distruge fascia. O soluţie cu corticosteroizi se poate întinde pe piele, fiind absorbită cu ajutorul unor curenţi electrici, procedeu numit iontoforeză. În cazuri rare, dacă durerea nu cedează după 6-12 luni, se poate recurge la metode chirurgicale.

PREVENŢIE. Pentru a preveni fasciita plantară, menţineţi greutatea normală a corpului. Mergeţi cu paşi mici, adaptând distanţele şi ritmul la capacitatea dumneavoastră de efort. Dacă vă place activitatea fizică, reduceţi totuşi efortul. Cel puţin o perioadă nu practicaţi alergarea pe suprafeţe dure sau înlocuiţi-o cu înotul sau ciclismul. Dacă profesiunea vă solicită, încercaţi schimbarea condiţiilor sau a locului de muncă. Nu mergeţi niciodată desculţ şi alegeţi o încălţăminte comodă, cu talpă ortopedică. Înlocuiţi la timp încălţămintea uzată.