Îngrijirea copiilor, în special a bebeluşilor, în timpul iernii stârneşte griji şi preocupări suplimentare mamelor: haine adecvate, asigurarea unui microclimat ideal în casă, pregătirea ieşirilor la aer, prevenirea îmbolnăvirilor de sezon. Aceste probleme sunt reale. În acelaşi timp, pentru binele micuţului şi al părinţilor acestuia, aceste probleme nu trebuie supradimensionate.
S-a observat că, micuţii suportă mai greu temperaturile ridicate din timpul verii decât pe cele scăzute, specifice iernii. Astfel, cu unele precauţii, chiar iarna, activitatea zilnică a copilului se poate desfăşura normal, astfel încât el să fie sănătos şi să se poată bucura de frumuseţea acestui anotimp.
Camera copilului
Să începem cu camera copilului. Fireşte, înainte de naşterea micuţului, părinţii au investit în ea mult efort şi timp, astfel încât să îi asigure acestuia condiţii optime. Încăperea trebuie să fie organizată corespunzător vârstei, bine izolată termic şi ferită de curenţi de aer. Ea trebuie menţinută curată: aspirare de 2-3 ori pe săptămână, praful şters, suprafeţele dezinfectate, lenjeria de pat scuturată zilnic şi schimbată de câte ori e nevoie.
În ciuda frigului, trebuie aerisit zilnic, în câteva reprize de 10-15 minute, pentru că este cunoscut faptul că, în această perioadă, calitatea aerului scade din cauza folosirii instalaţiilor de încălzire, a dezvoltării mucegaiurilor şi a aglomerării de persoane în spaţii închise. Temperatura şi umiditatea din camera copilului trebuie ţinute sub control. Există în acest scop instrumente banale sau sofisticate: termometrul de cameră şi higrometrul (aparat care măsoară umiditatea).
Temperatura trebuie să fie constantă, potrivită, nu exagerat de mare: pentru nou-născuţi o temperatură de 22-24 grade C, iar după această vârstă, între 18 şi 21 grade C. Temperatura trebuie adaptată în funcţie de reacţiile copilului şi, în unele cazuri, trebuie să ne bazăm mai puţin pe valorile exprimate de termometru şi mai mult pe aprecierea stării acestuia: adică dacă micuţul pare a se simţi confortabil, dacă este activ, dacă este iritat sau are extremităţile reci. Nu e bine ca temperatura să fie mult mai ridicată decât cea din restul locuinţei, mai ales pentru copiii mai mari, care umblă prin toată casa, şi nici atât de mare încât să producă un şoc termic la ieşirea copilului afară. Încălzirea camerei trebuie făcută cu dispozitive sigure, pe cât posibil reglabile şi care nu usucă aerul.
Umiditatea
Gradul de umiditate din încăpere este important pentru sănătatea copilului. Astfel, valorile ideale erau apreciate în jur de 60%-65%, dar în prezent se consideră acceptabile cele în jur de 50%. Valorile prea mari favorizează dezvoltarea mucegaiurilor care pot produce alergii şi astm, în timp ce valorile prea mici usucă pielea şi mucoasele producând disconfort. De obicei, instalaţiile de încălzire folosite iarna usucă aerul, astfel încât se impune folosirea unui umidificator (cu abur rece sau mai bine cu vapori calzi). În lipsa unui umidificator se poate pune un vas de apă pe calorifer şi un prosop umed mai aproape de patul copilului. Patul nu trebuie aşezat aproape de calorifer, radiator sau sobă şi nu trebuie plasate lângă copil sticle fierbinţi cu apă sau paturi electrice (acestea pot fi folosite pentru încălzirea patului, dar trebuie scoase înainte de punerea copilului în pat).
Călduroase şi uşoare
Hainele pentru iarnă trebuie alese cu grijă. Ele trebuie să fie din ţesături călduroase, care să nu reţină apa şi să nu fie iritante pentru piele. Trebuie folosite mai multe rânduri de haine, începând cu lenjerie cu mânecă lungă, care poate fi din bumbac pentru interior, dar preferabil din poliester sau microfibre în cazul în care copilul va merge afară. Poliesterul şi microfibrele atrag transpiraţia şi o conduc spre straturile exterioare, spre deosebire de bumbac care se îmbibă cu transpiraţie şi rămâne umed în jurul corpului, producând senzaţia de rece. Peste lenjerie se pune un costumaş din flanel, din poliester sau lână şi, eventual, un pulover. Pentru copilul mai mare, peste lenjerie, se pune o cămaşă din poliester sau o helancă şi deasupra un pulover.
Nou-născutul poate purta şi o căciuliţă subţire, din bumbac, mai ales noaptea sau după baie. Dacă micuţul este dus afară, trebuie avut în vedere că mecanismele de termoreglare nu sunt complet dezvoltate. Pe de altă parte, el are o suprafaţă mai mare de piele (raportată la volum) decât un adult. Ca urmare, el pierde căldura, dar se şi supraîncălzeşte uşor. În plus, copilul nu spune direct cum se simte, chiar dacă este iritat sau plânge. De aceea, trebuie urmărit cum se prezintă: dacă este palid, are mâinile şi faţa reci înseamnă că îi este frig; dacă are obrajii roşii şi este transpirat în jurul gâtului înseamnă că s-a supraîncălzit şi trebuie dus în casă şi schimbat pentru a nu sta cu hainele ude.
În cazul în care copilul iese afară se pune deasupra o jachetă. Foarte bun pentru copilul mic este aşa-zisul combinezon sau costum de schi, închis cu fermoar, confecţionat dintr-un material impermeabil la exterior, care îl apără de umezeală şi vânt, este căptuşit la interior cu un strat izolator de tip fleece. Dacă se foloseşte costumul, jacheta trebuie să fie destul de lungă, trecând de mijloc, mai ales la copiii mai mari care vor să se joace mai mult afară. Pantalonii pot fi împletiţi, confecţionaţi dintr-un bumbac mai gros sau din fâş. Este adevărat că la copil cea mai mare parte a căldurii se pierde la nivelul capului, de aceea obligatoriu el trebuie să poarte o căciuliţă, de obicei tricotată, care se prinde sub bărbie. De asemenea, este foarte bună gluga. Nu trebuie să lipsească şosetele lungi şi călduroase, ghetuţele care nu trebuie să lase să pătrundă apa, mănuşile fără degete sau cu un singur deget.
Nou-născutul poate purta şi un costumaş complet, cu glugă şi închis la nivelul mâinilor şi picioarelor, care apără mai bine de frig, dar trebuie să avem grijă ca micuţul să nu îşi ţină pumnul în gură şi să umezească materialul.
Nasul Infundat
În timpul iernii, mucoasa nazală se usucă, copilul având des nasul înfundat când se trezeşte dimineaţa. Uneori, el are chiar mici hemoragii nazale. Pentru prevenirea lor sunt importante folosirea umidificatorului mai ales în timpul nopţii şi aplicarea unor picături saline în nas, dimineaţa. Când copilul iese afară, mai ales dacă este mai frig, este bine să se aplice o loţiune sau un strat subţire de cremă pe faţă (produse speciale pentru copii) şi balsam pe buze.
Recomandări
Nu trebuie neglijat faptul că iarna ne confruntăm mai frecvent cu intoxicaţia cu monoxid de carbon. Pericolul este imens în cazul copiilor. Deoarece organismul lor este mai fragil şi ei stau mai mult timp în interior. De aceea, montarea unui avertizor nu trebuie amânată. Şi iarnă trebuie respectat programul copilului. Nu este nevoie ca acesta să îşi schimbe orele de somn, să doarmă în patul părinţilor ori să doarmă cu un părinte în cameră. Dacă este bine pregătit şi îmbrăcat pentru somn, este suficient ca mama să îl verifice eventual în timpul nopţii.
Baie sau duş
Baia trebuie încălzită corespunzător atunci când copilul este spălat. Dacă nu este posibil, atunci este mai bine ca el să fie spălat în camera lui. Temperaturile mai scăzute, umiditatea, precum şi deshidratarea suplimentară provocată de calorifere fac pielea copilului să fie mai uscată. În acest sens, specialiştii ne asigură că este suficient ca micuţul să facă baie generală sau duş la 2-3 zile, de cel mult 10 minute, spălând desigur de mai multe ori pe zi faţa, mâinile, zona genito-anală. După ce a fost şters, este bine ca micuţul să fie dat pe corp cu o loţiune hidratantă specială pentru copii.
Sindromul morţii subite
S-a constatat că, în timpul iernii, este mai frecvent sindromul morţii subite la sugar. Este un fenomen încă incomplet elucidat, care se soldează cu moartea inexplicabilă a unui copil aparent sănătos, cu vârsta sub un an (mai ales între 2 şi 4 luni). Pentru a preveni acest tragic eveniment, se recomandă ca nou-născutul să doarmă pe spate, îmbrăcat adecvat pentru a nu se supraîncălzi, pe o suprafaţă (o saltea) fermă, fără pernă şi să fie acoperit cu o pătură uşoară (nu pilotă), bine fixată, care să nu-i acopere faţa. În jurul copilului nu trebuie plasate jucării, perne sau alte textile. S-a observat că folosirea suzetei ar putea juca un rol protector, aşa că puteţi să i-o oferiţi la culcare, desigur, fără a-l obliga să o folosească.
Recomandări
Dacă este frig, se pune un fular prin care copilul să respire sau se acoperă parţial căruţul cu o păturică subţire şi aerată, caz în care copilul trebuie supravegheat pentru a nu se produce incidente. Atenţie! La copiii mai mari, care vor să se joace, se poate recurge la o apărătoare pentru gât (un fragment de material rulat în jurul gâtului). Dacă este frig în căruţ sau în maşină, copilul poate fi acoperit cu o păturică, fiind indicate cele uşoare şi călduroase, din materiale hipoalergene. O soluţie bună este şi sacul de dormit. Dacă veţi sta un timp cu copilul într-un spaţiu închis, de exemplu, într-un magazin sau restaurant, trebuie să îi scoateţi jacheta sau combinezonul, pentru a nu se supraîncălzi, urmând să îl echipaţi la plecare.
Sfatur
Există prejudecata potrivit căreia iarna copilul nu trebuie scos afară pentru a nu răci, căci sistemul său imun nu e complet dezvoltat. De fapt, virozele respiratorii nu se produc din cauza frigului, ci a contactului apropiat cu persoane care stau mai mult timp în spaţii închise. Ieşirile zilnice în aer liber (fireşte cu precauţiile necesare) sunt esenţiale pentru sănătatea copilului, pentru creşterea apetitului şi asigurarea unui somn bun, pentru îmbunătăţirea dispoziţiei şi, da, pentru dezvoltarea imunităţii! Pentru aceasta, copilul trebuie îmbrăcat adecvat şi nu trebuie scos în zilele cu temperaturi extreme sau cu vânt puternic. Dacă vremea o permite, copilul poate merge şi pe ninsoare sau ploaie, protejat corespunzător. Dacă este ger sau vânt, îl puteţi scoate pentru un sfert de oră, bine îmbrăcat, pe balcon sau verandă ori pur şi simplu în faţa ferestrei deschise. În general, pentru plimbare trebuie aleasă o perioadă de o jumătate de oră-o oră, în jurul prânzului, înainte sau după masă, când vremea este mai blândă. Pentru mai multă siguranţă copiii mici vor fi plimbaţi în căruţ, dar cei mai mari pot merge ţinuţi de mână.