Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Gripa nouă este relativ severă. În 2-3 cazuri din 1.000 (cifre comparabile cu gripa sezonieră), gripa nouă evoluează în forme grave, necesitând îngrijiri medicale intensive. Rata de deces este dificil de stabilit, deoarece necesită informaţii precise asupra numărului real al infecţiilor. Or, 30% dintre persoanele contaminate de virus nu prezintă nici un simptom, numeroşi bolnavi neavând nevoie de consult medical.
Se estimează că 2-3 persoane din 1.000 mor din cauza gripei A, o rată medie apropiată celei a gripei sezoniere. Dar gripa sezonieră afectează, anual, un număr de persoane de 4-5 ori mai mare, comparativ cu pandemia actuală. Cele mai expuse sunt persoanele angajate în unităţile sanitare. Ele sunt şi primele vizate în cadrul campaniilor de vaccinare, tocmai pentru rolul lor strategic, în condiţiile în care sunt cele mai apropiate de pacienţi. Bolnavii cronici sau cu afecţiuni de lungă durată, femeile însărcinate, copiii între 6 luni şi 25 de ani reprezintă categorii de populaţie considerate vulnerabile.
IMUNITATE
În schimb, vaccinarea nu este recomandată bebeluşilor sub 6 luni. Aceştia sunt protejaţi la naştere şi chiar câteva săptămâni după venirea pe lume, dacă mama a fost vaccinată. Astfel, anticorpi de la mamă trec bariera plancentară la bebeluş. Persoanele peste 60 de ani sunt mai puţin afectate de H1N1, deoarece unele dintre ele au fost infectate de-a lungul timpului cu un descendent al virusului gripei spaniole din 1918, strămoşul actualei suşe, ceea ce le conferă un anumit grad de imunitate.
GRADUL DE RISC
Cercetătorii de la Universitatea Berkeley (California) au calculat cu aproximaţie riscul de infectatare potrivit tipurilor de expunere: risc de 52% dacă am fost stropiţi cu salivă de la o persoană care strănută sau tuşeşte; 31% dacă am pus mâna pe suprafeţe contaminate; 17% dacă inhalăm particule conţinând virusul răspândit de o persoană infectată; 0,52% dacă stăm la mai puţin de un metru distanţă de bolnav.
Majoritatea deceselor consemante până acum sunt (80%) la bolnavi cronici cu afecţiuni respiratorii sau diabet în forme severe. Obezitatea şi mai ales sarcina sunt factori importanţi de risc. Au fost inventariate puţine forme grave la bebeluşi şi, contrar gripei sezoniere, gripa nouă atacă rar vârstnicii. Virusul poate ucide direct, declanşând o pneumonie asociată cu deficienţe respiratorii, cu embolie pulmonară (blocarea uneia sau a mai multor artere care alimentează plămânii).
De asemenea, poate bloca sistemul imunitar al persoanelor sănătoase, deschizând astfel calea infecţiilor bacteriene, reponsabile de o treime dintre aceste decese.
Medicii din Chicago au arătat că fetuşii infectaţi în uter de virusul gripei spaniole, foarte apropit de suşa H1N1 actuală, au, la vârsta maturităţii, o predipoziţie clară la boli cardiovasculare şi sunt, de regulă, mai scunzi, comparativ cu copii născuţi înainte sau după pandemie.
În afară de iritaţii ale pielii, dureri musculare, efecte nedorite în urma unui vaccin contra gripei s-au înregistrat rar. Sindromul Guillain Barre descoperit, recent, la o femeie vaccinată contra virusului pandemic are mai multe explicaţii. El poate fi provocat de vaccin sau de virus, în cazul acesta virusul gripei. Tocmai acest aspect se analizează în prezent.
VACCINUL
Majoritatea vaccinurilor distribuite în prezent contra gripei A conţin adjuvanţi. Aceste produse, destinate accentuării răspunsului imunitar a organismului confruntat cu virusul, sunt primite şi cu o oarecare reticenţă. Scualena, o substanţă prezentă în stare naturală în plante, este bănuită de a fi la originea sindromului războiului din Golf, pentru că a existat în compoziţia vaccinurilor contra antraxului administrat soldaţilor. Totuşi, peste 22 de milioane de persoane au fost imunizate în 1997 contra gripei sezoniere cu un vaccin conţinând această substanţă, fără a fi semnalată nici o problemă specială.
Această ipoteză a fost definitiv "desfiinţată" în 2004, de OMS, cu ajutorul mai multor studii. Adjuvantul propus de vaccinul antigripal A al laboratoarelor GSK este foarte apropiat celui folosit deja în vaccinul contra HPV pentru prevenirea cancerului de col uterin.
TRATAMENTE PREVENTIVE
Administraţia americană în domeniul sănătăţii a publicat, de curând, o listă a produselor antigripale frauduloase, aparţinând unor escroci, apărută pe internet. Printre aceste produse sunt: tamiflu contrafăcut, o maşină de fotoni şi de şamponare care ar asigura protecţie contra virusurilor, tratamente alternative care ar ţine sub control infecţia şi ar atenua simptomele. Totuşi, cercetători de la Universitatea Alabama susţin că antioxidanţi, cum sunt vitaminele A şi E, pot diminua invazia celulelor pulmonare de către virusuri.
De asemenea, medicii de la Masachusetts General Hospital din Boston recomandă L-theanina, extrasă din ceai. Iar statinele, medicamente administrate contra colesterolului pot, de asemenea, să reducă reacţiile inflamatorii provocate de creşterea citokinelor, molecule eliberate de sistemul imunitar care reacţionează la infecţie.
Citește pe Antena3.ro
