În vacanţă cu boli cronice

Toţi întâmpinăm vara cu entuziasm: zile lungi răsfăţate de soare, frumuseţea naturii. Iată promisiuni ale vacanţelor ce ne fac să ne bucurăm de viaţă. Totuşi, bolnavii cronici au mai puţine motive de bucurie. Temperaturile extreme (fie că sunt prea mari sau prea mici) şi modificările de umiditate influenţează evoluţia unor boli. Uneori, alterarea stării de sănătate este vizibilă chiar şi în climatele blânde, în care temperatura variază cu doar câteva grade între anotimpuri.

Ceea ce nu este cazul ţării noastre, unde diferenţele între iarnă şi vară pot depăşi şi zeci de grade Celsius. De aceea, bolnavii cronici trebuie să fie conştienţi de modificările simptomatice care pot surveni şi să fie instruiţi să contacteze medicul mai des pentru control şi ajustări terapeutice.

Transpiraţia şi dilataţia vaselor
Mecanismele principale de apărare ce reacţionează la căldură sunt transpiraţia şi dilataţia vaselor periferice. Transpiraţia răcoreşte prin evaporare, iar vasodilataţia, prin expunerea unor volume mai mari de sânge la temperaturile ceva mai scăzute din exterior. Aceste sisteme, care sunt eficiente în condiţii fiziologice, se alterează în cazul unor suferinţe organice. Creşterea transpiraţiei scade volumul de fluide din organism şi, implicit, volumul de sânge circulant, afectând şi echilibrul electrolitic. Inima este obligată să pompeze mai rapid cantităţi mai mici de sânge, cu creşterea frecvenţei cardiace şi a efortului cardiac. Vasodilataţia produce scăderea tensiunii arteriale, menţinerea acesteia la valori normale făcându-se cu efort. În zilele calde şi umede, evaporarea transpiraţiei se face mai greu şi eficienţa adaptării scade. Sunt însă situaţii în care aceste mecanisme sunt depăşite. Acest lucru este evident în primul rând în cazul bolilor cardiovasculare sau anemiilor severe, care se decompensează şi se complică frecvent în lunile caniculare. Se ajunge des la tulburări de ritm, insuficienţă cardiacă, crize de angină pectorală, infarct miocardic sau accident vascular. În plus, medicamentele administrate în bolile cardiace (betablocantele, diureticele, blocantele canalelor de calciu, alfa adrenergicele)  sau dieta hiposodată interferă sau împietează frecvent mecanismele de răcire pe diferite căi. De aceea, tensiunea arterială şi pulsul trebuie monitorizate, simptomele clinice şi starea generală urmărite, iar în funcţie de acestea tratamentul trebuie ajustat, fireşte, de către medic.

Decompensarea unor suferinţe
S-ar crede că bolile pulmonare se ameliorează vara, ceea ce nu este pe deplin adevărat. Deseori, bronhopneumopatia cronică obstructivă sau astmul bronşic suferă acutizări cauzate de  infecţiile intercurente (care sunt destul de frecvente şi în acest anotimp) sau de prezenţa alergenilor din aer. Pe de altă parte, căldura potenţează efectul factorilor iritanţi şi poluanţi, producând o inflamaţie a căilor aeriene, care se traduce prin creşterea episoadelor respiratorii până la dispnee (respiraţie dificilă). În acelaşi timp, unele medicamente recomandate în astm pot afecta şi ele mecanismele de răcire. Diabetul zaharat decompensat este caracterizat prin deshidratare şi este agravat astfel în zilele calde. În plus, el se însoţeşte frecvent de complicaţii cardiovasculare sau renale, care agravează  situaţia. Manifestările hipertiroidismului se intensifică la temperaturi crescute. Bolnavii cu afecţiuni renale cronice se resimt şi ei în această perioadă. Transpiraţiile care afectează echilibrul hidroelectrolitic şi anemia care însoţeşte frecvent aceste maladii alterează starea bolnavului.

Vârstnicii şi copii
Vârstnicii sunt mai sensibili la acţiunea solară, pentru că mecanismele lor de adaptare sunt diminuate. Aceste persoane au şi alte afecţiuni concomitente, şi, uneori, nu realizează că trebuie să bea apă sau să se pună la adăpost de razele solare. De aceea, familia trebuie să îi protejeze. Aceleaşi măsuri trebuie luate şi în cazul copiilor mici, care nu se pot apăra singuri, şi chiar în cazul adolescenţilor, care, absorbiţi de joc sau alte activităţi, nu bagă de seamă că sunt în pericol, în zilele caniculare. În fine, numeroase medicamente (anticolinergice, alfa adrenergice, antihistaminice, antidepresive triciclice, diuretice, betablocante, blocante ale canalelor de calciu, aspirina, antiparkinsoniene etc), ca şi consumul de alcool scad capacitatea de aclimatizare. Pentru a preveni acţiunea nocivă a soarelui, luaţi nişte măsuri simple: evitaţi ieşirile între orele 10:00 şi 17:00, acoperiţi ferestrele cu jaluzele în timpul zilei, faceţi câteva duşuri călduţe, folosiţi aerul condiţionat sau un ventilator, ori staţi câteva ore într-un spaţiu dotat în acest sens, îmbrăcaţi-vă adecvat, cu haine uşoare, lejere, din materiale naturale, deschise la culoare, nu uitaţi de pălărie, ochelari de soare şi eventual de umbrelă, hidrata-ţi-vă suficient şi discutaţi particularităţile tratamentului şi aportului hidric şi alimentar cu medicul de familie.

AFECŢIUNI DERMATOLOGICE. În perioadele caniculare, creşte suferinţa bolnavilor cu afecţiuni dermatologice, pentru că unele maladii se însoţesc de afectarea glandelor sudoripare şi a reglării termice, alteori pentru că transpiraţia abundentă sau expunerea solară agravează leziunile existente, aşa cum se întâmplă în eczemă sau psoriazis. Lupusul, de exemplu, suferă acutizări în timpul verii, manifestate prin erupţie specifică, dureri articulare, oboseală.

ALUNIŢE. Nu trebuie neglijat nici faptul că expunerea solară, în special în cazul existenţei unui număr mare de aluniţe, mai ales cu caracter anormal, displazic, pot duce la apariţia melanomului malign. La nivelul ochilor, dacă nu se folosesc ochelari de soare pentru protecţie, se produc inflamaţii sau chiar arsuri de cornee şi este favorizată dezvoltarea cataractei, chiar la persoane relativ tinere.