Boala cronica presupune respectarea unui tratament, adoptarea unui regim ali-mentar si schimbarea modu-lui de viata pentru totdea-una.

Boala cronica presupune respectarea unui tratament, adoptarea unui regim alimentar si schimbarea modului de viata pentru totdeauna. Adica multa vointa. Insa vointa scade tocmai atunci cand aflam diagnosticul. Hipertensiune arteriala. Diabet. Hepatita cronica. Obezitate. Boli severe, care presupun modificarea totala a stilului de viata. De aceea, un rol deosebit in acceptarea diagnosticului si in modificarea stilului de viata ii revine familiei si medicului curant.

ROLUL FAMILIEI SI AL DOCTORULUI

Persoanele apropiate si medicul de familie trebuie sa il convinga pe bolnav ca aceasta conduita terapeutica pe termen lung este in avantajul sau. "Impactul bolii asupra psihicului pacientului este diferit de la un bolnav la altul. Unii sunt mai tematori din fire si exagereaza chiar si atunci cand este vorba despre o afectiune minora. Alteori, pacientul chiar sufera de o boala care presupune regim alimentar sever, restrictii de la efort. In acest caz, medicul de familie trebuie sa intervina si sa-l incurajeze pe pacient sa depaseasca momentul critic si sa se adapteze noului regim. Exista insa si pacienti care nu constientizeaza suficient gravitatea bolii si tind sa ignore recomandarile medicului. Atunci, medicul trebuie sa convinga bolnavul ca de noul regimul alimentar – in general restrictiv fata de cel anterior – depinde viata sa", arata conf. dr. Dumitru Matei, seful Catedrei de Medicina de Familie de la Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila".

RESTRICTII

Bolile cronice – astmul bronsic, diabetul, hepatita cronica – sunt boli care nu se vindeca. De exemplu, copilul astmatic, nu se poate juca alaturi de copiii de o varsta cu el, primavara, in parc, pentru ca polenul ii poate declansa o noua criza de astm. Bolnavul cu astm bronsic are toleranta scazuta la efort, de aceea nu poate sa aiba un program social comun cu ceilalti.

Bolnavul cronic trebuie sa se invete cu anumite restrictii. Un epileptic stie ca nu are voie la mare sa faca scufundari, nu are voie la inaltime, pentru ca oricand poate aparea o noua criza care ii poate fi fatala. Cei care sufera de boli pulmonare trebuie sa renunte la fumat, cei care au hepatita cronica de natura alcoolica trebuie sa renunte la placerea paharului cu vin, diabeticii trebuie sa evite dulciurile. Hipertensivii sunt o alta categorie de bolnavi care au restrictii – fara sare, fara grasimi. Depistarea precoce a hipertensiunii arteriale da posibilitatea medicului sa ia masuri inainte de aparitia complicatiilor (accidente vasculare cerebrale, boli coronariene, chiar moartea subita), prin stabilirea unei scheme de tratament antihipertensiv.

Restrictiile au un impact psihologic negativ asupra pacientului, care isi poate pierde increderea in sine si poate deveni reticent la schimbare. "Aceste lucruri nu i le comunici cu brutalitate pacientului, i le spui treptat, astfel incat sa constientizeze singur ca trebuie sa renunte la multe. Si pe langa aceste restrictii trebuie sa se obisnuiasca insa cu ideea ca mai are si un tratament pe care trebuie sa il respecte toata viata", afirma conf. dr. Dumitru Matei.

INSUFICIENTA CARDIACA

Pentru a-si imbunatati calitatea vietii si sansele de supravietuire, bolnavii cu insuficienta cardiaca trebuie sa consulte medicul periodic si sa-i urmeze recomandarile. De asemenea, nu au voie sa ia nici un medicament fara acordul medicului curant. Ei trebuie sa informeze medicul imediat ce apar modificari ale starii generale, sa-si controloze greutatea, sa nu mai fumeze, sa nu mai consume alcool si sa adopte o dieta echilibrata.

"Boala isi pune amprenta psihologica nu numai asupra pacientului in sine, ci si asupra familiei. O familie cu un bolnav cronic este o familie stigmatizata mai mult sau mai putin din punctul de vedere al bolii, al ingrijirii speciale pe care trebuie sa o acorde pacientului, al preocuparii legat de dispensarizarea lui, de efectuarea periodica a unor investigatii", continua conf. dr. Dumitru Matei.

SFATUL MEDICULUI "Impactul psihologic al bolii tine si de varsta pacientului. Un varstnic accepta mai usor o boala cronica, pentru ca afectiunile cronice sunt mai frecvente la aceste persoane. Situatia se complica in cazul celor mici. La varsta de 7-8 ani, un copil obez nu acorda prea multa importanta aspectului sau fizic, insa atunci cand e adolescent, cand se maturizeaza din punct de vedere psihic, incepe sa sufere. Chiar daca nu constientizeaza boala, oricare ar fi ea, copilul sufera cand este evitat de semenii lui, de frati. Am avut un caz de rahitism rezistent la tratament – un copil de 8 ani arata ca unul de 2 ani, insa intelectul era normal. L-am intrebat daca mai are frati si mi-a raspuns ca are. Apoi, fara sa-l mai intreb ceva, a continuat ca nici unul nu se joaca cu el", arata conf. dr. Dumitru Matei.

STIRI

VACCIN. Cercetatorii din Osetia de Nord au creat un vaccin care neutralizeaza actiunea radiatiilor asupra organismelor vii. Animalele carora li s-a facut acest vaccin au supravietuit unor doze de radiatii care in alte conditii ar fi fost mortale. "Cercetatorii au reusit sa izoleze din limfa animalelor o substanta care distruge organismul sub actiunea radiatiilor – radiotoxina", sustine Viaceslav Maliev de la Centrul stiintific din Vladikavkaz. Pe baza acestei substante a fost creat vaccinul. Acesta poate fi folosit si in oncologie, avand proprietatea de a reduce consecintele negative ale radioterapiei. In acest moment, cercetatorii din Osetia testeaza vaccinul impreuna cu specialisti de la NASA. AVC. Probabilitatea unui accident vascular cerebral (AVC) poate fi determinata prin analizarea vaselor sangvine din ochi. La aceasta concluzie au ajuns doctorul Paul Mitchell si colegii sai de la Universitatea Sydney (Australia). Cercetatorii au tinut sub observatie 3.000 de persoane peste 49 de ani. Acestora le-a fost analizata periodic retina pentru a descoperi eventualele vase afectate si retinopatia. "Vasele sangvine din ochi au particularitati anatomice asemanatoare cu vasele sangvine cerebrale. De aceea pot vorbi despre probabilitatea unui accident vascular", afirma dr. Mitchell. SOMN. Sforaitul este ereditar, sustin cercetatorii de la Cincinnati Children’s Hospital, care au tinut sub observatie 681 de familii. In aceste familii sforaiau 15% dintre copii, 20% dintre mame si 46% dintre tati. S-a dovedit ca, in familiile in care unul dintre parinti sforaie, sufera din aceasta cauza 21,8% dintre copii. Studiile vor continua pentru a se vedea mecanismul prin care sforaitul se transmite de la parinti la copii. Sforaitul poate provoca tulburari de ritm cardiac si chiar cresterea tensiunii arteriale.