Aproape intreaga suprafata a corpului omenesc este acoperita cu par, cu exceptia palmelor si a talpilor. In majoritatea zonelor, firele de par sunt subtiri. Sprancenele, barba, parul de la nivelul capului sau cel din zona pubiana au firul mai gros si mai pigmentat.

STRUCTURA LONGITUDINALA

Aproape intreaga suprafata a corpului omenesc este acoperita cu par, cu exceptia palmelor si a talpilor. In majoritatea zonelor, firele de par sunt subtiri. Sprancenele, barba, parul de la nivelul capului sau cel din zona pubiana au firul mai gros si mai pigmentat.
Nici distributia perilor nu este uniforma. Pielea capului are intre 200 si 300 de fire de par/cm2, in pielea barbiei sunt aproximativ 800 de fire de par/cm2, in vreme ce pe brate sunt in jur de 40 de fire de par/cm2. Densitatea variaza, de asemenea, in functie de sex, ea fiind mult mai redusa la femei, pe trunchi si pe membre. Indiferent de zona in care se afla, structura firului de par nu difera. Principala componenta este sclerokeratina, o forma de keratina intermediara intre cea moale, care se gaseste in piele, si keratina dura a unghiilor. In structura firului de par intra si alte elemente, precum lipide, glucide, grasimi, minerale, pigment melanic sau glicogen. Un fir de par are mai multe componente. Partea vizibila si libera se numeste tija si este formata din celule moarte, keratinizate. Tija este implantata intr-o depresiune tubulara a pielii, numita folicul pilos. In interiorul foliculului se afla glandele sebacee si radacina firului de par. Structura radacinii are o succesiune de straturi dispuse concentric. Din centru spre periferie, aceste straturi sunt medulara, corticala, epidermiculul, teaca epiteliala interna si teaca epiteliala externa. Zona regeneratoare a firului de par este bulbul, portiunea voluminoasa. In partea inferioara a bulbului se afla papila foliculara, o zona foarte bogata in vase capilare. Papila este sediul schimburilor nutritive dintre sistemul circulator si firul de par. Reteaua nervoasa, foarte bogata, se afla tot la nivelul papilei.

Pilogeneza

STRUCTURA TRANSVERSALA

"Cresterea firului de par, numita pilogeneza, este influentata de vascularizatia foliculului pilos, de sistemul nervos central si neurovegetativ si de glandele cu secretie interna, cel mai important rol avandu-l hipofiza, corticosuprarenala si gonadele", precizeaza dr. Carmen Madeleine Curea, medic primar dermatolog in cadrul Spitalului Clinic Colentina. Exista insa si o serie de factori fizici care stimuleaza pilogeneza. "Razele ultraviolete si infrarosii produc o crestere a irigatiei locale si a metabolismului local, ceea ce stimuleaza cresterea. Asa se explica de ce parul creste mai repede atunci cand pielea este expusa la soare", arata dr. Carmen Madeleine Curea.

DENSITATE. Numarul de foliculi este constant de la nastere si pana la varsta adulta. El se modifica numai atunci cand se produc dereglari hormonale sau cand apare o boala a sistemului nervos. "Contrar opiniei generale, densitatea firelor de par nu creste atunci cand sunt indepartate prin mijloace mecanice, precum epilarea cu lama", precizeaza dr. Carmen Madeleine Curea. Numai culoarea, grosimea si forma pot fi influentate de diversi factori.

STIATI CA Cele mai multe fire de par au persoanele blonde, iar cele mai putine, persoanele roscate. Parul negru are structura cea mai rigida. Exista un ciclu de crestere a firului de par. O data la cinci-sase luni, aproximativ 10% din radacinile firelor de par intra intr-o faza de repaus, cand procesul de crestere inceteaza, iar tija firului de par cade. In aceeasi radacina se va forma un nou fir de par. Viteza de crestere a perilor este de 0,1-0,4 mm pe zi, ea fiind mai mare la femei decat la barbati, mai accentuata intre lunile martie si octombrie si mai scazuta la varstnici. O alimentatie echilibrata, bogata in vitamine, favorizeaza cresterea rapida a firelor de par. Stresul influenteaza in mod negativ cresterea. Culoarea parului este determinata genetic. Acest factor determina proportiile diferite de pigmenti din radacina firului de par. Oriunde se gasesc peri exista si glande sebacee, care se deschid in foliculul pilos. Celulele glandelor sebacee secreta sebumul, o substanta cu rol protector pentru piele.