Pneumonia, mai rea decat gripa

Gripa poate sa determine complicatii la orice varsta. Cele mai expuse categorii sunt insa copiii, persoanele cu imunitatea scazuta, bolnavii cu afectiuni cronice (diabet, boli pulmonare, afectiuni cardiovasculare), persoanele peste 65 de ani. Fata de populatia generala, diabeticii fac de sase ori mai frecvent forme complicate de gripa, la aceasta categorie de bolnavi numarul de internari din cauza gripei fiind mult mai mare.

"Gripa este o afectiune cu raspandire epidemiologica si cu cale de raspandire aerogena, care are un impact brutal asupra organismului. In forme usoare, gripa presupune o stare febrila, dureri in gat, dureri de cap, o scadere a fortei musculare.

Pe un teren imunitar scazut, in cazul bolilor cronice, dar si in cazul copiilor si batranilor, poate evolua in bronsita, pneumonie, poate afecta sistemul cardiovascular. In unele cazuri, complicatiile gripei pot fi chiar fatale", avertizeaza conf. dr. Dumitru Matei, seful Catedrei de Medicina de Familie, de la Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila".

Suprainfectii bacteriene

Daca nu se agraveaza, simptomele gripei dureaza intre cinci si sapte zile. In prima faza, gripa poate fi periculoasa prin febra si modificarile cardiorespiratorii.

Dupa faza acuta urmeaza perioada de convalescenta, in care apar astenia, tusea si in care organismul are o receptivitate crescuta la infectii bacteriene, ca urmare a scaderii imunitatii. Suprainfectiile cu bacterii sunt cele mai intalnite complicatii ale gripei si apar din cauza afectarii tesutului protector al cailor respiratorii, care astfel devin sensibile la agentii patogeni.

Complicatiile se instaleaza de obicei dupa ce starea generala a pacientului pare sa se fi imbunatatit. Febra reapare brusc, reapar, de asemenea, durerile in piept, frisoanele, durerile in gat, tusea cu expectoratii, uneori chiar convulsiile. Complicatiile gripei pot merge de la o usoara iritare a cailor respiratorii pana la suprainfectii bacteriene pulmonare. Iritarea cailor respiratorii poate dura mai multe saptamani si se manifesta prin tuse si greutate in respiratie la efort fizic.

Cei mai expusi la asemenea complicatii sunt bolnavii cu astm bronsic sau bronsita cronica. In aceste cazuri este indicat tratamentul cu bronhodilatatoare si antitusive.

Radiografia pulmonara

Pneumonia virala cu insuficienta respiratorie acuta este cea mai frecventa suprainfectie bacteriana care apare dupa gripa. Pneumonia se declanseaza mai ales la cei cu boli cronice, la varstnici, copii sau fumatori. Aceasta infectie variaza de la o forma usoara – care poate fi tratata la domiciliu – pana la o forma grava, care necesita spitalizare. Formele usoare se trateaza acasa cu medicamente pentru scaderea febrei si calmarea durerilor musculare, durerilor in gat. Medicul mai recomanda consumul de lichide, alimentatie usoara si repaus la pat.

In formele mai grave ale pneumoniei se efectueaza o radiografie pulmonara pentru a vedea zonele din plamani afectate. Aparuta ca o complicatie a gripei, pneumonia se poate agrava daca nu este tratata adecvat. In aceasta faza se manifesta prin tuse cu expectoratii, pierderea poftei de mancare, scaderea in greutate.

Rinita, sinuzita

Dupa ce simptomele gripale au trecut, pot aparea si alte infectii secundare, de tipul rinitelor, sinuzitelor, bronsitelor sau otitelor (la copii). "Pentru a evita complicatiile, persoanele cu boli cronice – cardiacii, diabeticii, suferinzii de disfunctii renale, de boli respiratorii sau imunodepresie, dar si personalul medico-sanitar se vor vaccina antigripal", recomanda conf. dr. Dumitru Matei, seful Catedrei de Medicina de familie, Universitatea "Carol Davila".

SINDROMUL REYE. Aspirina este contraindicata copiilor in primii 3-5 ani de viata. Daca insa li s-a administrat aspirina in timpul episodului gripal, este posibila aparitia sindromului Reye, boala destul de rara. Ea se manifesta prin ameteli, greturi, varsaturi. In comportamentul copilului bolnav alterneaza momentele de hiperactivitate cu cele de oboseala. Daca boala se agraveaza, exista riscul de insuficienta hepatica si chiar de coma.

VARSTNICII SI COPIII. Complicatiile gripei la nivelul sistemului cardiovascular (miocardita si pericardita) sunt intalnite mai ales la persoanele in varsta, care au trecut printr-un episod gripal sever. In unele cazuri pot aparea probleme de natura neurologica – meningita, encefalita, mielita. Dupa ce au scapat de gripa, unii copii au probleme musculare. Se instaleaza asa-numita miozita, inflamatie musculara insotita de dureri si de imposibilitatea de a merge. Virusul gripei determina inflamatia fibrelor musculare, provocand contractia acestora. Cele mai frecvente vizite la medicul pediatru au ca motiv otita medie, aparuta ca urmare a infectiilor virale ale cailor respiratorii superioare – raceala si gripa. Pe langa infectiile urechii, la copii pot aparea si laringo-traheitele, care se manifesta prin raguseala si pierderea vocii, durere la vorbit si uneori febra.

SFATUL MEDICULUI

"Vaccinul antigripal este solutia de prevenire a complicatiilor gripei. Eficacitatea acestuia este intre 80% si 90%. Parintii gresesc cand afirma ca la copii eficienta vaccinului este mai scazuta. Copiii fac mai frecvent viroze respiratorii, care pot fi confundate cu gripa. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda vaccinarea de la 6 luni. Dar in cele mai multe tari, vaccinarea se face dupa varsta de 2 ani. In cazul bolilor cronice, al bolilor congenitale de cord, se recomanda vaccinarea sub varsta de 2 ani. Dupa varsta de 2 ani se face vaccinarea cu jumatate de doza si se repeta dupa o luna. Pot fi vaccinate si femeile care alapteaza, pentru a le oferi sugarilor anticorpii necesari", arata conf. dr. Dumitru Matei.