Prea mult soare = melanom malign

Dacă nu eşti bronzat nu eşti in răndul lumii bune. Aşa că iţi laşi trupul in voia ultravioletelor şi ele te fac cool. Uneori cu un preţ imens. Melanomul malign.Soarele are asupra noastră efecte benefice incontestabile dar, totuşi, pe razele lui coboară asupra noastră şi efecte negative: imbătrănirea pielii, cancerul cutanat, cataracta...

Dacă nu eşti bronzat nu eşti in răndul lumii bune. Aşa că iţi laşi trupul in voia ultravioletelor şi ele te fac cool. Uneori cu un preţ imens. Melanomul malign.

Soarele are asupra noastră efecte benefice incontestabile: menţine bioritmul, sinteza vitaminei D, este antiinflamator, alungă depresia. Dar, totuşi, pe razele lui coboară asupra noastră şi efecte negative: imbătrănirea pielii, cancerul cutanat, cataracta...

După ce am fost obiectivi cu domnia sa Soarele, să stabilim ce-i cu radiaţiile ultraviolete. Ele ajung la noi după ce se subdivid in: ultravioletele C (UVC), care se opresc in atmosferă; ultravioletele B (UVB), care ajung in epidermă şi sunt mai periculoase intre orele 12:00 şi 16:00; ultravioletele A (UVA), care ajung in epidermă şi se opresc in derm.

După expuneri prelungite la soare, UVA determină pigmentarea, aşa-numitul "bronz de seară", care nu durează mai mult de 36 de ore. De asemenea, UVA provoacă mai ales persoanelor cu piele deschisă eliberarea de radicali liberi - deteriorarea fibrelor de colagen şi elastină din derm - apariţia ridurilor profunde. Aşadar, UVA sunt responsabile de imbătrănirea prematură a pielii.

UVB sunt responsabile de bronzare, datorită creşterii producţiei de melanină. Bronzul apare după 48 de ore de la expunere şi durează căteva luni. Melanina, in afară de bronz, are şi un rol protector impotriva radiaţiilor UV. Dar pielea expusă brutal la soare suferă arsuri, insolaţii, care apar chiar de la primele ore după expunere. In aceste situaţii, pielea se inroşeşte, apar măncărimi, usturimi. După căteva zile, partea distrusă se elimină, lăsănd in urmă o uşoară pigmentare. UVB sunt responsabile de "petele brune", de fotodermatoze şi de cancer cutanat (melanom).

CANCERUL DE PIELE

Pielea bronzată este, de fapt, rezultatul unei avarii la nivel tegumentar. Mai mult de 90% din totalul cancerelor cutanate apar pe fondul expunerii pielii la soare neprotejat lung timp. Faţa, gătul, urechile, antebraţele şi măinile sunt zonele cele mai expuse riscului. Cele trei tipuri mai răspăndite de cancer de piele sunt carcinomul cu celule bazale, carcinomul cu celule scuamoase şi melanomul. Melanomul este mai frecvent la adultul matur şi foarte rar la copil. Este singurul cancer cu transfer de la mamă la făt, prin placentă.

Prof. dr. Virgil Feier, preşedintele Societăţii Romăne de Dermatologie, atrage atenţia asupra semnelor care ar trebui să ne alarmeze şi să ne ducă la cabinetul medical: creşteri ale aluniţei in suprafaţă, in plan vertical, modificări de culoare, fie mai inchis, fie depigmentare, şi căteodată in centrul acesteia apare o senzaţie de inţepătură sau un prurit. In aceste situaţii trebuie supravegheată aluniţa cel puţin o dată la trei luni. Prof. dr. Virgil Feier spune că e normal să avem pănă la 100 de aluniţe.

GANGLIONUL SANTINELĂ

Melanomul reprezintă forma cea mai periculoasă a cancerului de piele. Se prezintă ca o pată maronie inchisă sau mai degrabă ca o aluniţă neagră cu marginile neregulate. Uneori este multicolor, cu tentă roşie, albastră sau albă. Acest tip de cancer poate apărea oriunde pe suprafaţa corpului, putănd fi tratat dacă este depistat la timp. Dacă este ignorat, evoluează rapid, provoacă metastaze şi este fatal. Nu numai in ţara noastră, dar in toată lumea, cancerele de piele, in special melanomul, sunt in creştere rapidă.

In ţara noastră, melanomul este o boală mai gravă decăt in Occident. Nu din cauza soarelui. Ci pentru că pacientul cu melanom pierde timp preţios, din cauză că incă nu i se poate preciza in ce fază de evoluţie este boala, incadrare obligatorie pentru un tratament corect.

Ca in cazul oricărei boli, şi in cazul melanomului este decisivă stabilirea corectă a diagnosticului. Dar la noi nu există o concordanţă de diagnostic corect. Astfel, după ce unii pacienţi sunt operaţi in diverse servicii medicale - nici excizia formaţiunii primare nu e coerentă peste tot - , ei sunt dirijaţi intr-o reţea cu o abordare discordantă, fără o incadrare corectă. Conferenţiar doctor Olga Simionescu, medic primar dermatolog la Clinica 1 Dermatologie din cadrul Spitalului Colentina, atrage atenţia că "nu avem o abordare corectă de diagnostic şi tratament".

In ultimii ani in lume, in baza ganglionului santinelă s-a făcut o schimbare a incadrării melanomului. Conf. dr. Olga Simionescu ne explică ganglionul santinelă. Celule tumorale din melanom (melanocite tumorale) ajung in prima staţie ganglionară (ganglionii limfatici) din vecinătatea tumorii. Melanomul este o tumoră genetică şi imunologică. Cănd celule canceroase au plecat şi au ajuns in ganglionul respectiv, atunci apare răspunsul imunitar.

Pentru a vedea dacă ganglionii sunt atinşi se practică tehnica ganglionului santinelă. Se face o incizie pe locul primei staţii ganglionare şi se introduce o sondă specială care vizualizează o substanţă radioactivă (tehneţiu coloid) pe care pacientul o primeşte cu 12 ore inainte. Astfel se poate vizualiza care ganglioni "piuie". Ganglionii cu pricina sunt daţi la un examen histopatologic special, care stabileşte fracţiunile pozitive. In funcţie de această pozitivare şi de grosimea tumorală - exprimată prin distanţa dintre celula cea mai de jos şi cea mai de sus celulă malignă tumorală - se va proceda la eliminarea intregii staţii ganglionare, pentru a stopa progresia bolii.

In clinicile occidentale, eliminarea staţiei ganglionare se face cănd grosimea tumorii maligne este intre 2 şi 4 mm. La noi, grosimile tumorale sunt aşa de mari, incăt ajung chiar şi la 13 mm, situaţii foarte rare chiar şi in tratatele de specialitate. Dacă pacientul este bine incadrat din punct de vedere al diagnosticului, acestuia i se poate prescrie un tratament corect. Dar in ţara noastră nu s-a făcut niciodată "investigaţia ganglionului santinelă", pacienţii fiind trataţi discordant, ba pe la oncolog, ba pe la dermatolog, nu trec pe la chirurg. Ei revin in faze avansate, cu metastaze, fără investigaţii, mai ales că, prin sistemul de asigurări, tomografiile nu sunt rambursate. Medicul de familie ar putea fi un prim, dar decisiv filtru in prevenirea melanomului. Dar, din păcate, el nu este instruit in această direcţie. El are nevoie de o educaţie sanitară corectă pentru a salva vieţi.

FĂRĂ SOLAR

Soarele este nociv pentru sănătatea pielii, dar şi mai nociv este solarul. "Majoritatea dispozitivelor de bronzare emit, pe lăngă radiaţiile UVA, şi radiaţii UVB şi UVC, care accelerează procesul de bronzare, dar favorizează, in schimb, apariţia melanomului", semnalează dr. Hatami Afshin, medic specialist dermatolog la Spitalul Clinic de Urgenţă Elias. In vreme ce radiaţiile UVA provoacă arsuri şi imbătrănirea pielii, UVB şi UVC pot produce cancer cutanat. In plus, radiaţiile UVC cresc riscul de apariţie a cataractei.

O alternativă la solarul cosmetic o reprezintă cel profesional, terapeutic. El emite numai radiaţii UVA, mai puţin nocive decăt celelalte radiaţii. Acest dispozitiv se foloseşte in scop terapeutic pentru un număr mare de afecţiuni dermatologice: psoriazis, vitiligo, anumite forme de acnee, dermatită atopică, eczeme, alopecie difuză. Solarul terapeutic bronzează mai lent şi mai puţin decăt celelalte tipuri de dispozitive, insă acest dezavantaj este incomparabil mai mic decăt riscul de cancer. "Dacă totuşi ţineţi neapărat să mergeţi la solar, ar fi bine să faceţi un consult de specialitate inainte, pentru a şti ce risc de melanom aveţi", semnalează dr. Hatami Afshin.

COPIII ŞI RADIAŢIILE ULTRAVIOLETE

Temperaturile sufocante ne imbie să ne imbrăcăm tot mai sumar. Şi cum nouă ne este cald, bineinţeles că şi copilului ii este! De nenumărate ori auzim sintagma: "Copilului ii face bine soarele. Il ajută să crească şi ii fixează calciul". Intr-adevăr, copilul are nevoie de expunere la soare, are nevoie de aer curat! Soarele ajută la fixarea calciului şi la prevenirea rahitismului. Dar nu cu orice preţ!

Căt, cănd şi cum să stăm cu copilul la soare? Aflăm de la dr. Cristina Ivaşcu, medic pediatru, competenţă in medicina de familie: "Sugarul este primul care trebuie să fie protejat de expunerea la soare. El va fi plimbat in aer liber in intervalul orar cănd radiaţiile ultraviolete sunt minime şi fără risc, pentru că trebuie să nu uităm de sensibilitatea cunoscută a sugarului şi a copilului mic din punct de vedere tegumentar sau sistemic. Copiii pot să facă iritaţii cutanate, eritem solar, care pot să apară chiar după o expunere de scurtă durată. Expunerea la soare fără protecţie şi uneori chiar şi cu protecţie poate fi dăunătoare. Dacă expunerea este prelungită, una dintre consecinţe ar fi insolaţia".

Aşadar, trebuie să avem mare grijă să nu lăsăm copilul la soare la orele de "vărf", perioade indelungate, dar mai ales cănd afară este sufocant, cănd avem senzaţia că nu putem respira, iar hainele se lipesc de noi. Mămicile trebuie să fie prudente, pentru că in cazul copilului mic şi al sugarului insolaţia, dar şi deshidratarea se pot instala foarte rapid.

APĂ LA DISCREŢIE

Dacă va sta mai mult in aer liber, cănd temperatura depăşeşte 25 de grade Celsius, copilului trebuie să i se suplimenteze obligatoriu necesarul de lichide. "Este bine ca mama să aibă o sticlă cu apă, nu recomandăm ceai, şi din cănd in cănd să i se ofere copilului cantitatea pe care o cere el. Să i se dea să bea cătă apă vrea. Pentru copilul mic, insolaţia este foarte periculoasă, insoţită de febră, vărsături, agitaţie, fără ca mama să-şi dea seama că problemele au fost cauzate de insolaţie.

Manifestările pot să fie periculoase mai ales in cazul sugarului. Acesta prezintă un risc mai mare decăt copilul mic, pentru că vărsăturile pot să ducă foarte uşor la deshidratare şi simptomele pot fi uşor derutante, chiar şi pentru medicul care investighează copilul, care nu ştie exact care este cauza, pănă nu incheie investigaţiile", avertizează dr. Ivaşcu. Cănd este scos la plimbare, bebeluşul să fie imbrăcat de preferinţă cu haine din bumbac, să aibă capul acoperit cu o pălăriuţă subţire, deschisă la culoare. Dacă poartă scutec de unică folosinţă, asiguraţi-vă că a fost lăsat lejer, ca să nu-i provoace iritaţii.

CĂLDURA FACE ZILE FRIPTE CARDIACILOR

Soarele afectează deopotrivă copiii, tinerii şi vărstnicii. Tinerii care depun efort prelungit in condiţii de temperaturi ridicate pot suferi atacuri de căldură, care afectează sistemul nervos şi se manifestă prin dezorientare temporală şi spaţială, comportament bizar, confuzie şi chiar comă. La vărstnici, atacul de căldură poate apărea chiar in lipsa efortului in zilele caniculare. Bătrănii şi copiii nu trebuie să se expună razelor solare, mai ales in intervalul 11:00-16:00. Soarele este unul dintre duşmanii cei mai aprigi ai cardiacilor.

Medicaţia in afecţiunile cardiovasculare conţine vasodilatatoare, anticoagulante. Asociate cu aceste medicamente, temperaturile ridicate cresc vasodilataţia. Terapia anticoagulantă previne tromboemboliile, insă expunerea la soare ii intensifică efectul, aceşti bolnavi riscănd să sufere accidente vasculare cerebrale. Căldura accentuează şi insuficienţa cardiacă.

"La un pacient normal, pe un teren vascular parţial compromis poate să apară un accident vascular cerebral de intensitate minimă, aşa-numitele pareze. Un cardiac insă, dacă ia un tratament anticoagulant de fond şi se mai expune şi la soare, poate să dezvolte accidente vasculare cerebrale grave, cu evoluţie letală imediată", ne atrage atenţia conf. dr. Dumitru Matei, şeful Catedrei de Medicină de Familie de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila". Cea mai bună recomandare pentru aceşti pacienţi este evitarea expunerii la soare şi a deplasărilor lungi, in special in orele amiezii. Respectarea dozelor şi a ritmului de administrare a medicamentelor este de asemenea esenţială in aceste zile. Nu sunt indicate nici mărirea dozelor, nici micşorarea lor şi nicidecum intreruperea tratamentului.

NU STAŢI CU OCHII IN SOARE

Pielea nu este singurul organ expus zilnic razelor ultraviolete. Şi ochii pot fi afectaţi de soare, dacă nu sunt protejaţi corespunzător. Invizibile cu ochiul liber, ultravioletele sensibilizează celulele fotoreceptoare, care cu timpul obosesc şi ajung să imbătrănească inainte de vreme. In acest mod este favorizată apariţia cataractei, acea boală caracterizată prin opacifierea cristalinului.

Ochelarii de soare trebuie purtaţi chiar şi atunci cănd stăm la plajă cu ochii inchişi. Pleoapele sunt sensibile la ultraviolete, ele putănd suferi arsuri solare şi pe termen lung chiar cancer cutanat. De asemenea, mucoasa oculară se poate inflama, favorizănd astfel apariţia conjunctivitei. După căteva ore de expunere la soare fără protecţie, pe suprafaţa corneei pot apărea ulceraţii, boală numită de medici keratită. Şi in sfărşit, leziunile provocate de razele soarelui la nivelul cristalinului devansează apariţia cataractei cu 5-10 ani.

SE ARD

Un studiu efectuat in 2006, pe un eşantion de 784 de pacienţi, la nivel naţional, a constatat că 86 de persoane sufereau de diferite forme de cancer de piele. De asemenea, 44% dintre persoanele examinate sufereau arsuri de la prima expunere la soare, in timp ce 29% "se ard" şi se bronzează foarte greu.

La peste 3% dintre pacienţii examinaţi s-a pus diagnosticul de melanom, iar 2,29% dintre pacienţi au fost diagnosticaţi cu altă formă de cancer cutanat. Toate leziunile diagnosticate sunt cauzate de expunerea indelungată şi neprotejată la soare. Din numărul total al pacienţilor examinaţi, peste jumătate lucrează in aer liber fără să se protejeze.

DE REŢINUT.

Jumătate din energia radiaţiilor UV este produsă intre orele 12:00 şi 16:00 vara (UVA sunt prezente pe toata durata zilei, in schimb UVB sunt abundente in acest interval orar). UVB sunt cele mai puternice in jurul solstiţiului de vară (21 iunie). Riscul arsurilor solare este de 130 de ori mai mare vara decăt iarna. La altitudine creşte intensitatea radiaţiilor UV. Norii opresc radiaţiile infraroşii - de unde senzaţia de răcoare - insă nu opresc aproape deloc radiaţiile UV.

Ce tip de piele aveţi?

1)FOTOTIP 0 :

Păr : alb;

Piele : albinoasă;

Arsuri solare : constante;

Bronzare : 0;

Factor de protecţie : doar prin haine opace;

2)FOTOTIP 1 :

Păr : roşcat;

Piele : albă;

Arsuri solare : constante;

Bronzare : 0;

Factor de protecţie : 40-50;

3)FOTOTIP 2 :

Păr : blond;

Piele : deschisă;

Arsuri solare : constante;

Bronzare : lejeră;

Factor de protecţie : 30-50;

4)FOTOTIP 3 :

Păr : blond - şaten;

Piele : deschisă spre mată;

Arsuri solare : frecvente;

Bronzare : medie;

Factor de protecţie : 30, după care 20;

5)FOTOTIP 4 :

Păr : brun;

Piele : mată;

Arsuri solare : rare;

Bronzare : puternică;

Factor de protecţie : 20, după care 15;

6)FOTOTIP 5 :

Păr : brun;

Piele : brună;

Arsuri solare : excepţionale;

Bronzare : foarte puternică;

Factor de protecţie : 20, după care 10;

7)FOTOTIP 6 :

Păr : negru;

Piele : neagră;

Arsuri solare : absente;

Bronzare : negru;

Factor de protecţie : nu au nevoie;

LEACURI BĂBEŞTI

In secolul al XXI-lea incă se mai apelează la leacuri băbeşti pentru tratarea aluniţelor. Multe aluniţe sunt tratate cu bitter suedez, rostopască, ulei de ricin sau prin legare cu păr din coada calului. Este adevărat că aceste aluniţe dispar, dar urmările nu pot fi cuantificate. Foarte periculoase sunt unele tratamente cosmetice şi epilarea aluniţelor. In zonele in care există păr pe aluniţe, acesta trebuie tăiat cu foarfeca, şi nu epilat sau smuls, avertizează prof. dr. Ioan Nedelcu.

PETE

Inainte de a vă expune la razele solare, evitaţi să luaţi substanţe fotosensibilizante, de tipul doxiciclinei, laxativelor, sulfamidelor, tetraciclinei. Veţi evita astfel apariţia unor pete persistente.

LA PLAJĂ

Există o teorie valabilă indiferent de vărstă care spune că expunerea la soare trebuie să se facă progresiv, protejat, şi nu la orele de vărf, cănd radiaţiile solare pot să fie nocive. Nu lăsaţi copilul la soare mai mult de cinci minute in prima zi! Atenţie, insă! In total, copilul nu va sta la soare mai mult de trei ore pe zi! La fiecare oră de expunere este nevoie de o pauză de 10 minute la umbră. In cazul copiilor sunt recomandate creme cu factor mare de protecţie, pentru că micuţii nu au nevoie să se bronzeze. Importante sunt elementele benefice ale expunerii la soare şi protecţia pielii.

SEMNALE

Radiaţiile UVA - cele mai periculoase pentru ochi - pot pătrunde pănă la nivelul cristalinului la adult, in timp ce la copii pot ajunge chiar pănă la nivelul retinei. Primele semnale de alarmă ale expunerii excesive a ochilor la radiaţii ultraviolete sunt lăcrimarea abundentă, fotofobia (intoleranţa la lumină), inroşirea oculară.

UTIL

Ochelarii de soare sunt necesari pentru cei care lucrează in aer liber şi pentru conducătorii auto. In cazul persoanelor care poartă ochelari de vedere sunt recomandate lentilele fotocromatice şi antireflex, prescrise de medicul oftalmolog. Lentilele fotocromatice sunt indicate şi pentru cei care lucrează la calculator, chiar dacă nu au nevoie de dioptrii.

DERMATOSCOP

Aluniţele şi alte leziuni ale pielii sunt vizualizate şi diagnosticate cu ajutorul unui aparat cu lentile numit dermatoscop. El are capacitatea de a mări de zece ori structurile pielii. Cu deosebire in clinicile private din Romănia, dermatoscopul clasic a fost inlocuit cu cel computerizat: fotofinder . Dispozitivul măreşte leziunea cutanată de 160 de ori. Softul fotofinderului face o interpretare a imaginii ţinănd seama de căteva criterii: localizarea leziunii, dimensiunile, culoarea, simetria şi marginile.

Odată inregistrate toate aceste date, aparatul poate indica dacă o aluniţă prezintă suspiciune de melanom. In cazul pacienţilor care au un număr mare de aluniţe, dispozitivul fotografiază zona respectivă (spatele, măinile), apoi analizează fiecare aluniţă in parte, identificăndu-le pe acelea care au un risc cancerigen crescut. Cu toate acestea, diagnosticul final ii aparţine tot medicului dermatolog, iar certitudinea malignităţii vine numai in urma examenului histopatologic.

SFATUL MEDICULUI

"Ochelarii de soare nu sunt un moft. Chiar dacă uneori ii alegem in funcţie de criteriul estetic şi de tendinţele modei, trebuie intotdeauna să luăm in calcul calitatea lentilelor", ne sfătuieşte asist. univ. dr. Florentina Grigoriu, medic primar oftalmolog la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Oftalmologii recomandă cumpărarea ochelarilor de soare numai din farmacii sau centre de optică medicală. Şi să nu uităm că ochelarii cei mai scumpi şi de marcă nu sunt obligatoriu cei mai buni. Important este ca lentilele să asigure un anumit grad de absorbţie a luminii (15%, 25%, 35%) şi să aibă in componenţă un filtru de protecţie contra ultravioletelor (să aibă inscripţia "UV Protection").

ATENŢIE! Evitaţi ochelarii cu lentile colorate din plastic, care se comercializează oriunde, in pieţe, la tarabe. Este inadmisibil ca asemenea ochelari de soare periculoşi să fie purtaţi mai ales de copii, care au vederea mai sensibilă decăt adulţii.