Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Uneori, simptome relativ banale pot ascunde o boală gravă, după cum sub un termen sever pot evolua afecţiuni benigne. Este şi cazul virozelor respiratorii, care sunt reunite în limbajul uzual sub denumirea generică de gripă, noţiune care a suferit o extindere nepotrivită.
Uneori, simptome relativ banale pot ascunde o boală gravă, după cum sub un termen sever pot evolua afecţiuni benigne. Este şi cazul virozelor respiratorii, care sunt reunite în limbajul uzual sub denumirea generică de gripă, noţiune care a suferit o extindere nepotrivită.
Din punct de vedere medical, gripa este o maladie virală acută, ce afectează întregul organism, cu caracter epidemic şi cu un pronostic sever, putând avea uneori un deznodământ fatal. Este binecunoscută aşa-zisa epidemie de gripă spaniolă, apărută între 1918 şi 1919, care a ucis peste 40 de milioane de oameni în întreaga lume, fiind considerată un adevărat holocaust medical. Mai puţin extinse, epidemiile din 1957 şi 1968 au ridicat şi ele numeroase probleme. Din fericire, este mult mai puţin frecventă decât răceala comună, guturaiul, banalele viroze respiratorii cu care ne confruntăm fiecare dintre noi de câteva ori pe an. Statisticile arată că fiecare adult prezintă circa trei-patru episoade de acest tip, iar copiii – până la şase anual.
Asemănări şi deosebiri
Între răceală şi gripă există similarităţi, dar şi deosebiri importante legate de manifestările clinice, evoluţie şi tratament. Ambele sunt produse de virusuri, gripa, de virusul Influenze, iar răceala, de o varietate de virusuri: rinovirus, coronavirus, parainfluenze, sinciţial respirator etc. Şi ambele se transmit în principal pe cale aeriană. Gripa are un caracter epidemic, putând afecta mii, zeci, sute de mii de oameni şi o contagiozitate extremă, în timp ce răceala evoluează în mici focare, perioada de vârf în cazul ambelor afecţiuni fiind toamna şi iarna.
Citește pe Antena3.ro
Simptomele sunt asemănătoare, dar gravitatea lor este diferită. Răceala începe cu senzaţia de gât uscat şi dureros, secreţii nazale abundente, strănut, tuse, dureri de cap, iar febra apare ocazional şi este moderată. În timp ce gripa se manifestă cu febră ridicată şi persistentă, care apare chiar de la începutul bolii, însoţită de manifestări grave, uneori dramatice: frisoane, dureri mari musculare şi articulare, dureri de cap, oboseală, greaţă, vărsături, urmate de edem pulmonar, pneumonie, hemoragii interne şi externe, manifestări severe din cauza efectului distructiv extrem al virusului la nivel celular. Răceala durează maximum şapte zile, în timp ce gripa poate dura peste două săptămâni, iar perioada de convalescenţă este mult mai lungă.
Prevenire
Prevenirea în cazul ambelor boli este dificil de făcut. În general, se recomandă evitarea spaţiilor aglomerate – se crede că reducerea timpului petrecut în aer liber şi coabitarea în spaţii închise, specifice anotimpului rece, cresc susceptibilitatea la boală mai mult decât expunerea la frig. Dacă în cazul gripei există vaccinuri eficiente, a căror formulă este schimbată periodic prin monitorizarea tulpinilor virale, în cazul răcelii acest lucru nu e posibil din cauza multitudinii de virusuri responsabile de producerea afecţiunii. Pentru a fi eficiente, este indicat ca acestea să fie administrate la începutul toamnei, în septembrie-octombrie, pentru a permite instalarea imunităţii. Ele sunt recomandate tuturor, dar mai ales copiilor şi tinerilor, bolnavilor cu afecţiuni cronice – boli pulmonare, diabet, afecţiuni oncologice, cardiacilor, persoanelor în vârstă.
Cei care din diferite motive refuză vaccinarea pot încerca produse care cresc imunitatea: extracte de echinacea, propolis, spirulină, ulei de cătină, extractul de usturoi în cure de câteva săptămâni la începutul toamnei, dar eficienţa acestora nu a putut fi demonstrată prin studii clinice.
Tratament
Din păcate, nu există un tratament medicamentos specific pentru nici una dintre aceste boli, ambele fiind de natură virală. În cazul gripei, tratamentul trebuie făcut sub strictă supraveghere medicală, de regulă în unităţi spitaliceşti.
În cazul răcelii se recomandă repausul la pat şi hidratarea corectă a bolnavului, evitându-se alcoolul, cafeaua, ceaiul negru, care produc deshidratare, preferându-se infuziile de plante, cum ar fi muşeţel, soc, măceşe, coacăze. Este recomandat ca bolnavul să primească tratament simptomatic: antialgice şi antipiretice, preferabil paracetamol, aspirina nefiind recomandată tinerilor, deoarece aceştia pot dezvolta sindromul Reye şi de asemenea creşte riscul de hemoragii interne. De asemenea, sunt indicate picături pentru decongestionarea mucoasei nazale, antitusive sub formă de tablete sau sirop.
S-au făcut numeroase studii cu privire la efectul megadozelor de vitamina C în cazul acestor afecţiuni, dar rezultatele nu sunt încă concludente. Se pare însă că doze de 1-2 grame de vitamina C pe zi reduc durata bolii şi severitatea simptomelor, fără a influenţa direct vindecarea.
Să nu uităm că suntem încă în plin sezon rece şi chiar dacă o epidemie de gripă nu a fost oficial anunţată suntem expuşi răcelii şi complicaţiilor acesteia: bronşite, laringite, otite, sinuzite, pneumonii, de aceea, atenţie la simptomele uneori minore care le pot anunţa.
