Creştinismul are nişte vorbe de reproş. Zice că unul dintre marile păcate ale omenirii este acela că s-a mutat locuinţa sufletului din inimă în creier. În creierul care rămâne un uriaş mister chiar pentru cei care, fiind lideri de medicină, suspină, susţinând că, după ani de învăţătură şi tratare a creierului şi sistemului nervos, cunosc în jur de 20% din fabuloasa construcţie şi uluitoarele roluri jucate de creier.
Şi academicianul prof. Constantin Popa, şeful neurologiei româneşti, cel care face parte din conducerea de elită a Societăţii Mondiale de Atac Cerebrovascular, se destăinuie că, după aproape o jumătate de secol de practicare la cel mai înalt nivel a medicinei creierului, i-ar mai trebui încă multe vieţi pentru a-l desluşi total. Este recunoscut ca un mare duşman al destinului omului, cel mai de temut accident care loveşte în vasele creierului. Neirigarea totală a unei porţiuni de creier aduce cataclismul, după numai trei secunde de întrerupere a curgerii sângelui încep să moară neuronii în acea porţiune cerebrală. Tocmai de aceea, neurologii se află permanent într-un sprint teribil, au la dispoziţie maximum trei ore pentru a împiedica moartea neuronilor, şi asta nu în condiţia dezastruoasă a blocării totale a sângelui, ci în situaţia irigării incomplete. Accidentul vascular cerebral cel mai grav este spargerea vaselor în creier, adică hemoragia. Cel mai frecvent se întâlneşte însă accidentul vascular produs prin blocarea cu un cheag, ceea ce duce la irigarea insuficientă a neuronilor. Cheagul poate bloca carotidele sau vasele vecine coloanei, apariţia cheagului făcându-se chiar în zona acestor artere. Cheagul poate veni şi din alte părţi, cel mai adesea din zona inimii. Sărăcia irigării cu sânge mai poate fi pricinuită de muşchiul bolnav al inimii, care nu mai pompează ca lumea sângele spre creier şi se ajunge tot la accident vascular cerebral.
Citește pe Antena3.ro