Război contra bacteriilor

Antibioticele actuale ar putea fi ineficiente în următorii 10-20 de ani. Suntem pe punctul de a pierde războiul cu bolile infecţioase. Acesta este strigătul de alarmă lansat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Potrivit raportului "A învinge rezistenţa microbiană" editat de OMS, unele boli vindecabile - dintre care în primul rând tuberculoza - riscă să devină treptat incurabile. Documentul OMS arată cum unii germeni implicaţi în boli infecţioase devin rezistenţi la medicamentele de care dispunem în prezent. Acest fenomen, numit farmacorezistenţă, este în plină expansiune.

Au fost necesari 20 de ani pentru a pune la punct penicilina şi a permite folosirea ei şi tot 20 de ani au fost necesari pentru ca acest medicament să devină practic inoperabil în tratamentul blenoragiilor (boală transmisă pe cale sexuală, care provoacă inflamarea ureterei sau prostatei la bărbat, a vezicii sau a colului uterin la femeie) în foarte multe zone ale lumii, avertizează doctorul David Heymann, director executiv responsabil de bolile infecţioase în cadrul OMS. Totuşi, deocamdată, aceste cazuri de farmacorezistenţă sunt excepţii şi pentru majoritatea bolilor infecţioase dispunem, la ora actuală, de tratamente eficiente. Se pune însă întrebarea pentru cât timp?

Specialiştii consideră că fenomenul natural de rezistenţă la antibiotice este provocat şi amplificat din cauza abuzului şi a modului incorect în care au fost folosite.

PE GLOB
1. În Estonia, Letonia şi în unele zone geografice ale Federaţiei Ruse şi ale Chinei, de exemplu, peste 10% dintre bolnavii de tuberculoză prezintă suşe rezistente la antibiotice de ultimă generaţie.
2. În Thailanda, trei medicamente antipaludice foarte des folosite nu mai dau rezultate. La aproximativ 30% dintre bolnavii care fac tratament cu lamivudină contra hepatitei B, rezistenţa apare după un an de tratament.
3. În India, 60% dintre cazurie de leishmanioză viscerală (infecţie parazitară transmisă omului şi câinelui prin înţepătura unor insecte) nu mai reacţionează la medicamentele din prima serie. În cazurile de HIV, se observă deja o rezistenţă primară la unele medicamente.
4. În Statele Unite, aproximativ 14.000 de pacienţi spitalizaţi sunt infectaţi şi mor anual din cauza germenilor farmacorezistenţi dobândiţi în spital (infecţii nozocomiale).
5. În ţările sărace, folosirea în cantităţi insuficiente a medicamentelor a facilitat apariţia rezistenţei. Din cauza veniturilor foarte mici, bolnavii nu-şi permit să cumpere medicamentele prescrise în cantitatea indicată unui tratament complet. Astfel, tratamentele sunt întrerupte şi la scurt timp germenii chiar dintre cei mai puţin redutabili devin rezistenţi şi se multiplică rapid.
6. În ţările bogate: folosirea abuzivă a medicamentelor este la originea farmacorezistenţei. OMS atrage atenţia că inclusiv folosirea în exces a antimicrobienilor în produse agroalimentare contribuie la amplificarea fenomenului de rezistenţă. Jumătate din producţia de antibiotice este destinată, în prezent, tratamentului animalelor bolnave.

CUM REACŢIONĂM?
Ne aflăm într-o cursă contra cronometru, deoarece avem ca temă reducerea la nivel mondial a bolilor infecţioase înainte ca bolile să micşoreze numărul medicamentelor care le fac faţă. Pentru a reduce fenomenul de farmacorezistenţă, OMS preconizează o strategie de tratament care are în prim-plan distrugerea germenilor şi evitarea rezistenţei.

 

Cu prescripţie medicală
Prof. dr Adrian Streinu Cercel consideră că trebuie tras un semnal de alarmă privind uzul şi abuzul de antibiotice. El spune că acestea nu se pot folosi ca tratament împotriva virusurilor, pentru că nu au efect, în plus conduc la distrugerea acelor germeni care ne protejează. "Antibioticele sunt eficiente numai împotriva infecţiilor bacteriene şi nu ajută la vindecarea răcealilor sau a gripelor, care sunt manifestări ale unor infecţii virale", a adăugat specialistul. Diagnosticul corect şi administrarea antibioticului aparţin în exclusivitate medicului.
Gina Matei