S.O.S. gripa!

Mii de noduri chirurgicale

In Spitalul Militar Central umbla vorba ca, daca vezi in parcare o lanterna sclipind, ea este ori a comandantului spitalului, general Ioan Sarbu, ori a generalului Teodor Horvat sau a generalului Carstocea. Si asta fiindca ei vin la spital cand inca n-a dat geana de lumina si pleaca dupa ce luna si-a intrat in drepturi. Si daca generalul Ioan Sarbu conduce pe langa marele spital si Clinica de Implant Dentar, iar generalul Carstocea se afla la butoanele de comanda ale Clinicii de Oftalmologie, generalul profesor Teodor Horvat da piept in fiecare zi cu cele mai parsive si violent agresive forme de cancer, cancerul de plamani. Lumea medicala atunci cand se confrunta cu cazuri de mare complexitate, de taisul cutitului, rosteste o fraza apasata: "Numai Horvat poate sa ii dea de cap!". Cel ce conduce Clinica si Societatea Nationala de Chirurgie Toracica nu accepta niciodata resemnarea neputincioasa: "Oricat de avansat ar fi cancerul, oricat de riscanta este operatia totdeauna pentru bolnav mai e ceva de facut". La numai doua zile dupa ce a intrat la Facultatea de medicina, impreuna cu sase colegi de anul I, a hotarat sa asiste la o operatie pentru a se obisnui cu sangele si bisturiul taind carnea bolnava. Dintre cei sase boboci din anul I, unuia singur i s-a facut rau, mai sa lesine si vomitand la vederea stomacului desfacut. Cel care a fost profund impresionat era Teodor Horvat. Ceilalti cinci colegi nu au fost impresionati de operatie. Ei bine, singurul care a ajuns chirurg dintre cei sase a fost Teodor Horvat. Eminentul chirurg Horvat facea in caminul studentesc zilnic 4.000-5.000 de noduri cu ata chirugicala pentru a-si antrena degetele. Cand a fost chemat la inceputurile meseriei sa faca parte din echipa de chirurgie de inima, dupa un an cu randament deosebit, totusi tanarul chirurg Horvat a cerut sa revina la chirurgia generala. Sambata si duminica, profesorul Teodor Horvat nu opereaza, scrie tratate de chirurgie.