Scleroza în plăci, între mit şi realitate

Scleroza în plăci este o afecţiune neurologică invalidantă, despre care încă nu se cunosc foarte multe lucruri. Deşi în ultimii 15 ani s-au înregistrat progrese în înţelegerea acestei boli necruţătoare datorită imagisticii cerebrale, mai sînt încă multe incertitudini legate de scleroza în plăci sau scleroza multiplă.

Scleroza în plăci este o afecţiune neurologică invalidantă, despre care încă nu se cunosc foarte multe lucruri. Deşi în ultimii 15 ani s-au înregistrat progrese în înţelegerea acestei boli necruţătoare datorită imagisticii cerebrale, mai sînt încă multe incertitudini legate de scleroza în plăci sau scleroza multiplă. Noţiunile limitate despre această maladie au permis totuşi crearea unor tratamente care încetinesc evoluţia bolii şi care sporesc calitatea vieţii celor cu scleroză în plăci. Specialiştii neurologi ne atrag atenţia că trebuie să facem diferenţa între ce este adevărat (A) şi ce este fals (F)  în ceea ce priveşte această boală.

Scleroza multiplă se manifestă după 20 de ani.

În majoritatea cazurilor, scleroza în plăci se declanşează în jurul vîrstei de 30 de ani. Dar nu este o regulă, deoarece există un număr considerabil de persoane care fac boala şi după 40 de ani. Cert este însă că scleroza în plăci la copii este extrem de rară.

Se cunoaşte cauza instalării sclerozei în plăci.

Originea sclerozei în plăci rămîne necunoscută. De-a lungul timpului, cercetători din domeniul neurologiei au ajuns la concluzia că scleroza multiplă ar putea apărea ca o consecinţă a factorilor externi nefavorabili, cum sînt agenţii patogeni. Aceşti factori externi provoacă o dereglare a sistemului imunitar, însă numai sub influenţa anumitor gene, care nu au fost încă identificate. În urma afectării sistemului imunitar, acesta începe să atace teaca de mielină, un înveliş gras care protejează fibrele nervoase din creier şi din măduva spinării. Însă această ipoteză mai necesită o serie de studii pentru a fi confirmată.

Deoarece nu se cunoaşte exact cauza instalării sclerozei multiple, nu a fost posibilă nici crearea unui tratament care să vindece boala. Totuşi, specialiştii au reuşit să facă progrese în ceea ce priveşte cunoaşterea mecanismului de evoluţie a acestei boli: procesele inflamatorii implicate în apariţia leziunilor. Iar în urma acestor descoperiri a fost pus la punct un tratament specific pentru încetinirea evoluţiei bolii.

Femeile sînt mai expuse riscului de a suferi de scleroză multiplă decît bărbaţii.

În România nu au fost realizate statistici care să arate exact numărul pacienţilor cu scleroză multiplă. Însă, conform unor studii epidemiologice realizate la noi în ţară, prevalenţa sclerozei multiple ar fi de 25 la 100.000 de locuitori. Iar numărul femeilor afectate de această boală este într-adevăr mai mare decît cel al bărbaţilor, raportul fiind de două femei cu scleroză multiplă la un bărbat. O explicaţie pentru această diferenţă ar putea fi că femeile au un exces de imunitate care se întoarce împotriva lor, favorizînd declanşarea sclerozei în plăci. Iar imunitatea în exces este pusă pe seama hormonilor sexuali feminini.

Este o boală ereditară.

Factorii genetici creează o predispoziţie la scleroza multiplă, însă nu sînt suficienţi pentru a declanşa această boală. Conform specialiştilor, scleroza în plăci nu se transmite de la părinţi la copii. Sînt rare cazurile în care suferă de scleroză multiplă mai mulţi membri ai aceleiaşi familii.

Cel mai adesea, primele manifestări ale sclerozei în plăci apar la nivelul ochilor.

Distrugerea tecii de mielină încetineşte sau împiedică descărcarea impulsurilor nervoase care controlează coordonarea muşchilor, sensibilitatea şi vederea. În cele mai multe cazuri, mai întîi apar tulburări de vedere. Apoi, pacientul întîmpină dificultăţi la mers şi tulburări de echilibru.

Pacienţii cu scleroză multiplă trebuie să ia zilnic medicamente.

Strategiile terapeutice variază de la un pacient la altul, în funcţie de forma de manifestare a bolii. Tratamentul crizelor care apar în unele forme ale sclerozei în plăci constă în cure de 3-5 zile de injecţii cu corticoizi. Tratamentul de fond al acestei boli vizează încetinirea evoluţiei sclerozei. Durata tratamentului de fond depinde  de rezultatele obţinute.

În ceea ce priveşte tratamentul simptomelor (durerea, depresia, incontinenţa urinară, anchilozarea), acesta diferă de la un pacient la altul.

Pacienţii cu scleroză multiplă pot avea copii.

Femeile care suferă de scleroză în plăci pot să ducă o sarcină la termen fără să accelereze evoluţia bolii sau să afecteze copilul. Totuşi, este indicat ca femeile cu scleroză multiplă care vor să aibă un copil să discute cu medicul neurolog şi să îşi programeze sarcina în cel mai potrivit moment. Deoarece în timpul sarcinii sînt contraindicate medicamentele pentru scleroză.

Toţi bolnavii ajung în scaunul cu rotile.

Evoluţia sclerozei în plăci este imprevizibilă şi variază de la o persoană la alta. În cele mai multe cazuri este vorba despre o formă uşoară de scleroză multiplă, însoţită doar de un handicap minor sau de nici un handicap, chiar şi după 20 de ani de boală. Formele grave, cu simptome care evoluează continuu, nu reprezintă decît 10% din cazuri.