Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
A fost o vreme în care asupra subiectului atac vascular cerebral plutea o atmosferă de pesimism. Inclusiv medicii dădeau adesea din umeri în semn de neputinţă, când era vorba de nehrănirea unei porţiuni din creier, din cauza unei blestemate astupări a vasului hrănitor, sau când se producea o scurgere de sânge în aşa-numita hemoragie cerebrală.
Din fericire, la ora asta, lucrurile nu mai sunt atât de dramatice. Au rămas importante pierderi de vieţi când un vas în creier a plesnit şi când o porţiune a creierului este inundată cu sânge. Dar atunci când este vorba doar de o nehrănire a unei zone cerebrale, prin înfundarea vasului, medicina a făcut progrese şi mulţi pacienţi au putut fi salvaţi fără să rămână cu neputincioase paralizii. Dar porunca, în astfel de situaţii, este ca să se acţioneze foarte rapid şi cel cu atac cerebral să ajungă repede, repede la o secţie specializată în lupta cu atacul vascular cerebral.
La noi, în Institutul de Neurologie şi Boli Cerebro-vasculare există o secţie modernă de astfel de intervenţii rapide, unde specialiştii au scăpat de la moarte şi paralizie pacienţii care au fost aduşi în timp util la această unitate performantă. În astfel de situaţii de atac vascular trebuie făcute patru investigaţii. O tomografie computerizată pentru a descoperi dacă este o hemoragie cerebrală sau dacă este doar un infarct cerebral cu blocare de vas şi moarte de celule cerebrale nehrănite.
Apoi, pacientul este supus unui examen Doppler cu ultrasunete, care sesizează îngustarea arterei sau blocarea ei. Iar electrocardiograma este recomandată deoarece descoperă dacă inima are infarct concomitent cu infarctul din creier. Şi, în fine, se face şi o ecografie a inimii pentru a descoperi cheagul pornit de la inimă.
