Tâmpenia dietelor

Reţetele de slăbit au devenit atât de des întâlnite şi discutate, înnodate şi deznodate în comentarii precum şireturile de la pantofi. Te miri cum de nu găseşti reţete de slăbire afişate şi pe stâlpi, acolo unde de multe ori m-am mirat cum sunt atât de multe numere de telefon ale săpătorilor de puţuri de adâncime.

Nu există publicaţie, chit că are şi patru pagini, să nu aibă şi o cură de slăbire. Încurcătura vine şi de la faptul că o mulţime de sfaturi sunt lansate către populaţie de nutriţionişti care n-au nici în clin, nici în mânecă cu adevărata medicină a nutriţiei, care este o ştiinţă de o importanţă covârşitoare privind funcţionarea organismului nostru. Iată câteva consideraţii ştiinţifice cu privire la curele brutale de slăbire.

Sunt greşite curele de slăbire care realizează o slăbire drastică, uneori şi de 30 de kilograme, într-un timp scurt, de 2-3 săptămâni, fiindcă organismul trăieşte nişte reacţii nedorite şi periculoase. Curele de slăbire brutale, abrupte, care îl înfometează pe om şi îl văduvesc de o serie de categorii alimentare, dar şi de elemente minerale, vitamine, conduc la accidente ale tubului digestiv. În intestinul subţire se desfăşoară digestia şi mucoasa lui se înnoieşte permanent.

Celulele ce tapetează intestinul subţire trăiesc 8-10 ore, mor, fiind înlocuite cu alte celule nou-născute.

SUFERĂ CREIERUL, INIMA...
O cură brutală de slăbire, cu privaţiuni grave alimentare, împiedică înnoirea celulelor din tubul digestiv. Când cura de slăbire îl prejudiciază pe om de macro şi microelemente, se întâmplă lucruri grave. De exemplu: când nu mai capeţi magneziu din alimente, aceasta duce la lipsa unor enzime importante în activitatea celulei. Când prin înfometare nu te mai alimentezi cu proteine, organismul nu mai fabrică alte enzime şi fără ele metabolismul energetic se dă peste cap.

Suferă organe cu mare importanţă în metabolismul energetic. De exemplu, suferă creierul, cu ţesutul lui nervos de elită, şi inima, fiindcă lipsa ionului de calciu strică activitatea de contracţie a muşchiului cardiac. Este deranjat şi ficatul, apărând steatoze hepatice monstruoase. Lipsind grăsimile din alimentaţie, nu mai ajunge colesterol în ficat şi se frânează fabricarea propriului colesterol. Astfel, rămâne mult colesterol în sânge, ajungându-se la depunerea gravă pe vase. Dar ficatul suferă şi sub forma apariţiei calculilor la vezica biliară.