Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În pragul crizei politice dinaintea declanşării primului război mondial, la 21 aprilie 1914, regina Mary şi regele George al V-lea al Marii Britanii traversează strâmtoarea Mânecii p
În pragul crizei politice dinaintea declanşării primului război mondial, la 21 aprilie 1914, regina Mary şi regele George al V-lea al Marii Britanii traversează strâmtoarea Mânecii pentru o vizită oficială la Paris. Majestăţile lor britanice sunt primite de preşedintele Raymond Poincaré, cunoscut în istoria Franţei drept cel care a încarnat, la începutul secolului tecut, unitatea naţională, făcând apel la “unirea sacră” a tuturor francezilor (a părăsit, de altfel, Palatul Élysée, în 1920, aureolat de un mare prestigiu, datorat autorităţii de care a ştiut să dea dovadă în timpul Congresului de Pace de la Paris).
În cele două zile cât a durat vizita în capitala Franţei, suveranii britanici au participat la trei dineuri. Primul, a avut loc în salonul oficial al Palatului Élysée, spaţiu de protocol despre care Poincaré nu avea cuvinte de laudă. În memoriile sale, scrie că “sala de ceremonii era de o urâţenie fastuoasă (camuflată doar de gobelinuri) şi ameninţătoare (fac aluzie la stucaturile din plafon, gata să cadă pe masa de gală; prăbuşirea lor a rămas chiar o obsesie, la Élysée)”.
Meniuri regale
Oferta gastronomică a serii a fost însă perfectă. Nu au lipsit reţete sofisticate ale gastonomiei franceze, preparate din ingrediente, care ele însele sunt o “marcă” oricând recognoscibilă. Precum mielul de Pauillac, care are ca specific o carne... sărată înainte de tăiere, în sensul că, imediat ce nu mai sunt alăptaţi, mieii sunt hrăniţi pe păşunile de pe litoralul din Pauillac, iarba având un conţinut bogat de săruri. N-au lipsit de pe masă nici celebrii păstrăvi somonaţi de pe Loara sau găinile îndopate, crescute în ferme speciale la Bresse.
Al doilea dineu în onoarea reginei Mary şi a regelui George al V-lea a avut loc la Ambasada Angliei. Mult mai simplu, acesta a dat posibilitatea preşedintelui şi suveranilor să discute în intimitate. Dintre felurile de mâncare servite cu această ocazie am reţinut sufleul de găină cu şampanie, parfeul de ficat de raţă cu Porto, dar şi deserturi, precum spumă de fragi sau gofrete pralinate. În sfârşit, al treilea dineu a fost oferit de preşedinte a doua zi, pe Quay d’Orsay, la sediul Ministerului de Externe. Mâncărurile erau mai sofisticate decât la ambasadă, însă suficient de lejere pentru a nu stânjeni călătoria de întoarcere a suveranilor britanici. Masa a debutat cu un consomeu ca la Nisa şi cremă andaluză, brioşe pariziene şi sufleuri cu parmezan, continuând cu langustină Bagration, Jambon de York trufat, medalion de vită Regenţa, pilaf turcesc şi alte bunătăţi, raţe de Nantua, suprem de ficat de raţă în aspic, salate, mazăre, inimi de palmier, iar la desert, îngheţată Nélusko.
Citește pe Antena3.ro
Prezenţa la Paris a reginei şi regelui Angliei a reprezentat, în sine, un mare eveniment monden, subliniat şi de presa vremii. L’Illustration, în numărul din 25 aprilie 1914, încerca să definească misterul nedezlegat al prezenţei magnifice a unui cuplu pe cât de adorat, pe atât de invidiat: “Prodigios spectacol mondial, într-adevăr! Aceste cupluri regale, atât de invidiate, adesea necunoscute, de o incomparabilă magnificenţă spirituală, de o simplitate, elevaţie şi puritate morală care nu aşteaptă nimic şi nu greşesc niciodată şi care, ştiind, până la devotament şi sacrificii de tot felul, să se izoleze chiar şi pe înălţimi, sunt văzute, contemplate şi salutate pretutindeni drept cele mai meritorii, dar şi cele mai dificile exemple de viaţă în doi!…”
Palatul Élysée: Dineul din 21 aprilie 1914
Potage Tortue Claire/ Supă clară de broască ţestoasă;
Mousseline de Volaille/ Muslin de pasăre; Croustades à la Montglas/ Crustade à
la Montglas; Truites Saumonées de la Loire/ Păstrăvi somonaţi de Loara; Agneau
de Pauillac Massenet/ Miel de Pauillac Massenet; Suprêmes de Gélinottes/ Suprem
de găinuşe de alun; Noisettes de Foie gras à la Gelée/ Alune de ficat de raţă în
aspic; Spooms au Clicquot/ Spooms cu şampanie Clicquot; Granités à la
Mandarinette/ Granit à la Mandarinette; Poulardes de la Bresse truffées à la
Broche/ Găină de Bresse, cu trufe, la frigare; Petits Jambons glacés au
Marsala/ Jamboane glasate cu Marsala; Salade Montfermeil/ Salată Montfermeil;
Asperges en Branches sauce Crème/ Sparanghel cu sos de smântână; Champignons de
Rosée à la Meunière/ Ciuperci albe de Rosée cu sos Meunière; Glace Francillon/ Îngheţată
Francillon; Petits Palmiers/ Palmieri de foitaj; Dessert/ Desert
“Spooms” cu Cliquot
Sub denumirea de “spoom” se înţelege un sortiment de sorbet spumos, foarte apreciat în Anglia. Se prepară dintr-un sirop de fructe mai puţin concentrat decât cel pentru sorbet, adăugându-i-se un alcool (şampanie sau lichioruri, de preferinţă) şi, până la jumătate din cantitate, mai multe bucăţi de mereungues pregătite în manieră italiană. După aceea se dă la rece. Se prezintă întotdeauna în pahare înalte. Se poate orna cu fructe din acelaşi fel cu cele al cărui suc s-a folosit sau cu fructele din care este preparat lichiorul. De asemenea, se poate decora cu frunze proaspete de mentă.
Muslin de pasăre
Pentru pregătirea acestui preparat ai nevoie de 300 g carne de pasăre, 300 g smântână, un ou, un bucheţel de pătrunjel verde, câteva fire de ceapă verde, unt, sare şi piper.
Mai întâi se taie carnea foarte mărunt şi se încorporează oul (frecat bine cu puţină sare înainte) şi smântâna (foarte rece). Se adaugă pătrunjelul tăiat mărunt şi la sfârşit ceapa verde tocată. Se ung mici forme folosite pentru sufleuri cu unt, se umplu cu compoziţia astfel pregătită şi se dau la bain-marie pentru 20-25 de minute. Se servesc calde.
Salată Montfermeil
Aveţi nevoie de două ouă, 250 g cartofi, un bucheţel de pătrunjel verde, 5 fire de tarhon, o conservă de funduri (sau inimi) de anghinare, o conservă de salsifi, un păhărel de oţet din vin, o lingură de ulei de măsline şi o linguriţă de muştar. Se pun ouăle la fiert. Se fierb, de asemenea, cartofii în coajă. Se scurg bine de zeama din conservă fundurile de anghinare şi salsifi, apoi se taie în cubuleţe. După ce au fiert, cartofii se curăţă de coajă, apoi se taie în bucăţele. Se prepară o vinegretă din oţet, ulei şi muştar. Într-o salatieră se amestecă bucăţile de cartofi, anghinare şi salsifi. Se curăţă ouăle de coajă şi se taie felii, apoi se pun în salatieră. Se toacă toate ierburile aromatice şi se presară în vinegretă, se lasă câteva minute, apoi se stropeşte salata cu această vinegretă şi se amestecă.
