Vine sezonul hepatitei A!

Se apropie toamna si o data cu ea si hepatita A, o inflamatie a ficatului, provocata de virusul hepatitic A. Infectia se produce prin consumul de alimente sau apa contaminate, prin intrarea in contact cu persoane bolnave acasa sau in colectivitate. Hepatita A este cea mai frecventa si cea mai putin periculoasa forma a bolii. Are insa cel mai mare potential epidemiologic, pentru ca se transmite foarte usor pe cale fecal-orala in colectivitati, prin maini murdare.

Copiii, cei mai predispusi

Cei mai predispusi sunt copiii care ies pentru prima oara in colectivitate, fie ca merg la gradinita sau la scoala. Perioada de incubatie pentru hepatita A este intre 15 si 45 de zile, ceea ce explica de ce epidemiile apar in intervalul octombrie-noiembrie. Este suficient ca un copil sa fi contractat virusul atunci cand se afla in concediu cu parintii, pentru ca odata ajuns la gradinita sau la scoala sa il transmita si colegilor. In gradinite, hepatita se poate transmite prin contact cu cei infectati, dar si prin folosirea acelorasi jucarii. Igiena deficitara si lipsa apei curente din unitatile de invatamant sunt o alta cauza a inmultirii cazurilor de hepatita A.

Din cauza contaminarii apei potabile, dar si din cauza lipsei normelor elementare de igiena, zonele inundate in aceasta vara au prezentat un risc crescut de aparitie a epidemiilor de hepatita. Pentru a preveni aparitia acestora, Ministerul Sanatatii a intreprins campanii de vaccinare atat printre copii, cat si printre adultii din aceste zone.

Prima faza a bolii, care dureaza intre doua si sase zile, se caracterizeaza prin simptome pseudo-gripale: febra, dureri articulare si musculare, senzatie de oboseala. In a doua faza, hepatita se manifesta prin paloare, icter – ingalbenire a pielii si a ochilor. "In aceasta faza, in prim-plan sunt simptomele digestive (greturi, varsaturi, dureri in loja hepatica, senzatia de gust amar in gura, aversiune pentru alimente prajite), asa-zisul sindrom dispeptic-hepato-biliar", precizeaza conf. dr. Dumitru Matei, seful Catedrei de Medicina de Familie, de la Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila". Bolnavul prezinta si alte simptome: astenie, oboseala marcata, scaderea capacitatii de efort, de concentrare, somnolenta sau insomnie, urina inchisa la culoare. "Aceste simptome sunt elocvente. Daca sindromul dispeptic-biliar se poate intalni si in dischinezia biliara, icterul asociat cu urina inchisa la culoare, scaunele de culoare deschisa trebuie sa atraga atentia pacientului, dar si medicului asupra unei hepatite acute", arata conf. dr. Dumitru Matei. Faza acuta a bolii dureaza intre doua si trei saptamani, iar vindecarea completa necesita circa noua saptamani.

Analize de confirmare

In astfel de situatii, in primul rand, pacientul respectiv este izolat. Medicul de familie recomanda efectuarea unor investigatii de confirmare a diagnosticului. Primele investigatii sunt analizele de sange.

Se urmareste nivelul transaminazelor hepatice. In mod normal, transaminazele hepatice sunt sub 30-50 de unitati, dar in astfel de situatii cresc de ordinul sutelor si chiar peste 1.000 de unitati. De asemenea, sunt necesare dozarea bilirubinei serice si efectuarea unui examen sumar de urina, care evidentiaza prezenta pigmentilor biliari, a sarurilor biliare si a urobilinogenului.

SFATUL MEDICULUI Aparitia hepatitei A poate fi prevenita prin vaccinare, protectia postvaccinare putand sa dureze pana la 20 de ani. "Vaccinul antihepatita A nu intra in programul Ministerului Sanatatii. Ar fi bine insa ca micutilor de 3-4 ani, inainte de a merge la gradinita, sa li se efectueze acest vaccin. Daca parintii il achizitioneaza, vaccinul poate fi facut de medicul de familie. Sunt recomandate doua doze la interval de sase luni. Daca respectivul copil merge la gradinita in septembrie, prima doza de vaccin se face in aprilie-mai, pentru ca in momentul in care intra in colectivitate sa nu mai fie expus acestui risc", recomanda conf. dr. Dumitru Matei.

VITAMINE. Faza de regresie a hepatitei se remarca printr-o crestere importanta a volumului urinar. Simptomele hepatitei A dispar, fara a lasa sechele, dupa o luna sau doua. Studiile arata ca dozele mari de vitamina B12 si de acid folic pot reduce perioada de recuperare de dupa boala. Unii nutritionisti afirma ca si dozele mari de vitamina C, administrate intravenos, pot reduce inflamatia ficatului. SENSIBILITATE. Ficatul are un rol cheie in asimilarea medicamentelor, alcoolului si toxinelor din sange. Bolnavii cu hepatita pot constata ca anumite medicamente, bauturi alcoolice sau plante medicinale, pe care in mod normal le tolerau, le agraveaza starea de sanatate. In asemenea cazuri, medicamentele se iau numai cu recomandare medicala, iar alcoolul trebuie evitat. De asemenea, femeile cu hepatita pot folosi anticonceptionalele numai cu acordul medicului. TRATAMENT. Hepatita A este o boala care nu lasa sechele pe termen lung, nu determina cronicizare sau evolutie spre ciroza. Aceasta forma a bolii presupune tratament igieno-dietetic: un regim simplu, cu mese hranitoare, bine echilibrate, care asigura caloriile necesare. Trebuie crescut aportul de fibre alimentare (din cereale, fructe si legume). Se recomanda de asemenea izolare, repaus si somn suficient. Majoritatea oamenilor se vindeca complet dupa hepatita A. Monitorizarea medicala, pentru a aprecia evolutia constanta spre vindecare, dureaza de la cateva luni pana la un an.