Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Când energia introdusă în organism nu este consumată în totalitate, ţesutul adipos subcutanat, odată ce s-a depăşit un anumit nivel, nu mai este capabil să primească trigliceride în exces. De aceea le acumulează în țesutul adipos visceral şi în jurul anumitor organe (cum ar fi muşchii scheletici, ficatul, inima, pancreasul), creându-se disfuncţii şi predispoziţii pentru dezvoltarea altor patologii. Mai multe detalii ne vin dinspre Dr. David Della Morte Canosci, autorul volumului Lupta contra timpului. Algoritmul longevității… (Editura Trei, 2025): „Dezechilibrul între energia introdusă în organism şi cea consumată este rezultatul unei combinaţii între o vulnerabilitate individuală (de exemplu, de natură genetică) şi un anume mediu care favorizează obezitatea, precum o mai mare expunere la alimente hipercalorice, la consumul unor mari cantităţi de mâncare, la reducerea activităţii fizice cotidiene în favoarea deplasărilor cu mijloace de transport.”
Triplare
Tehnologia, globalizarea şi urbanizarea transformă felul în care trăim și muncim, mediile noastre de viață devenind tot mai sedentare. Cedăm cuvântul Dr. Della Morte Canosci: „Utilizăm zilnic, oră de oră, ecrane, lifturi, scări rulante. Nu întâmplător frecvența obezității s-a triplat în ultimele patru decenii. Din datele disponibile reiese că incidența crește de la vârste fragede (chiar și la copii sub 8-10 ani) până la cea adultă, pentru ca apoi să scadă începând cu vârsta de 75 de ani. În ciuda acestui fapt, este oricum necesar să combatem preobezitatea în cazul persoanelor în vârstă, nu doar pentru a reduce riscurile cardiovasculare şi metabolice asociate, ci, mai ales, pentru a diminua dizabilităţile care îi sunt corelate, adică pentru a evita limitarea desfăşurării activităţilor cotidiene. Potrivit statisticilor, 32% dintre adulții italieni, de pildă, sunt supraponderali și 10% sunt obezi. Deci mai mult decât patru din zece persoane sunt supraponderale, iar aceste date nu arată nicio tendință de îmbunătățire, cel puțin în ultimii cinci ani. Excesul de greutate tinde să crească odată cu vârsta și este mai frecvent în rândul anumitor categorii: la bărbați (56%) comparativ cu femeile (38%); la vârstnici (53%) comparativ cu tinerii (37%); în sud (52%) comparativ cu centrul (45%) și nordul (44%) Italiei. Trebuie subliniat că, în grupa de vârstă cuprinsă între 55 de ani şi 65 de ani, greutatea supraponderală şi obezitatea sunt prezente la doi din trei bărbaţi şi la o femeie din două.”
Complicații andrologice
Mai mult: „Supraponderabilitatea şi obezitatea, care cunosc o accentuare de la vârsta copilăriei la vârsta adultă, expun individul la un risc major de a dezvolta mai multe boli netransmisibile: boli cardiovasculare, dar și cancer, diabet zaharat de tip 2, osteoporoză, sarcopenie etc. Obezitatea persistentă joacă, de asemenea, un rol central în dezvoltarea sindromului metabolic, a bolilor neurodegenerative, a patologiilor hepatice și renale, a bolilor sistemului osteoarticular și respirator. În cazul pacienţilor obezi s-au observat, de asemenea, complicații andrologice (disfuncţie erectilă) și obstetrico-ginecologice. Sarcina, de exemplu, poate prezenta un număr mai mare de complicaţii la femeile obeze, cu o creştere a numărului de avorturi spontane în prima lună de graviditate. Obezitatea este, de asemenea, corelată cu un risc mai mare de patologii cerebrale (de exemplu, accident vascular cerebral ischemic sau hemoragic) și se poate asocia cu depresia și tulburările de anxietate. Printre celelalte complicații au fost identificate patologii care afectează sistemul gastrointestinal (hernii, esofagită, steatoză etc.) şi boli dermatologice și ortopedice. Pot apărea complicații respiratorii: persoanele obeze suferă de dificultăți respiratorii și intoleranță la efort, dar și de sindrom de apnee obstructivă în somn, din cauza grăsimii viscerale care reduce mișcarea diafragmei.”
În final, o veste bună
Aproape de concluzie: „Aportul redus de oxigen către țesuturi provoacă, la rândul său, o creştere a stării inflamatorii şi, ca urmare, disfuncții ale sistemului imunitar, ceea ce are drept rezultat o mai mare expunere la alte boli. În fine, există o asociere între obezitatea din copilărie și dezvoltarea timpurie (chiar dinainte de vârsta adultă) a diabetului zaharat, a hipertensiunii arteriale şi a tuturor problemelor cardiovasculare pe care aceste patologii le implică. Există şi unele afecţiuni congenitale care pot determina fătul să dezvolte obezitate după naştere: acestea sunt legate de alimentația și de stilul de viață incorect al mamei, precum şi de expunerea la factori poluanţi în timpul sarcinii. Este evidentă, aşadar, importanţa păstrării unei greutăți normale pe tot parcursul vieţii, precum şi necesitatea unei intervenţii precoce în cazul supraponderabilităţii infantile, cu scopul de a reduce riscurile de dezvoltare a anumitor boli la vârsta adultă. Avem însă şi o veste bună: o schimbare adecvată a obiceiurilor alimentare şi a stilului de viaţă poate produce efecte favorabile.”
Obezitatea trebuie considerată nu doar un factor de risc în dezvoltarea anumitor patologii, ci o boală cronică progresivă şi supusă recidivelor, chiar şi atunci când, în stadiile iniţiale, nu se asociază niciunei complicaţii. - Dr. David Della Morte Canosci
Pe lângă prevenirea apariţiei obezităţii (prevenţie primară), trebuie dezvoltate strategii de prevenire a patologiilor asociate (prevenţie secundară) şi a consecinţelor aferente (prevenţie terţiară). - Dr. David Della Morte Canosci
Citește pe Antena3.ro
