Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
1. „Mulți oameni copleșiți de rușine aleg să vorbească tare și să râdă zgomotos, pentru a nu-și auzi gândurile care îi fac să se simtă înjosiți”, apreciază psihoterapeuta Ancuța Coman-Boldișteanu, autoarea studiului Emoții în farfurie (Editura Trei, 2023).
2. „Alții se străduiesc să aibă mereu ceva de făcut și sunt mereu pe grabă - un mod prin care încearcă să elibereze rușinea, dar și să o țină la distanță”.
3. „Unii încearcă să întoarcă atenția spre ceilalți; în plus, se plâng constant de condițiile din exterior, tocmai pentru a nu atrage atenția asupra lor, asupra propriului interior.
4. „Nu puțini își reprimă pur și simplu emoțiile, neselectiv.
5. „Alții tind să devină perfecționiști.
6. „Sunt și indivizi care țin cu dinții să-i umilească la rândul lor pe ceilalți, pentru că doar așa cred că pot apuca un strop de valoare doar pentru ei.
7. „Nu în ultimul rând, unii au tendința de a se refugia în alcool, droguri, mâncare, pornografie etc.”.
Din nou psihoterapeuta Ancuța Coman-Boldișteanu: „Cine sunt acești oameni care fac aceste lucruri? Noi. Fiecare dintre noi. Poate că ai tendința să citești rândurile de mai sus ca și când ție nu ți s-ar aplica. Realitatea este că, mai ales în cultura noastră îmbibată în rușine/rușinare, este puțin probabil să nu te regăsești măcar în una dintre situațiile prezentate. Desigur că m-aș bucura să nu fie așa și să îți fie străine. Suntem, totuși, copiii aceleiași generații de părinți”. În continuare, până la capătul explicațiilor: „Atunci când un copil lovește și jignește, atunci când mănâncă pe ascuns sau compulsiv, atunci când pare constant cu capul în nori, când e agitat (mod prin care eliberează rușinea), este important să ne adresăm întrebări și în legătură cu sentimentul rușinii”.
Comportamente de autoliniștire
Opinia unei alte cercetătoare, Betsy de Thierry: „Adicțiile își pot face apariția de cele mai multe ori în copilărie ca mod de autoliniștire a tumultului interior și a rușinii care nu a fost eliberată și căreia nu i s-a dat o semnificație. Dependențele timpurii se pot manifesta prin comportamente de autoliniștire, consum de dulciuri și de hrană sau stimuli rapizi, precum timpul petrecut în fața ecranului”. Vă sună familiar(l)? Mai mult: „Victimele abuzului fizic sau sexual care trăiesc cu impresia că din vina lor s-a întâmplat, că ar fi putut să evite nenorocirea pot ajunge să depună grăsime mai ales în zona sânilor și a șoldurilor, să ascundă acele părți pe care le consideră «vinovate», «ispititoare»”.
Masculinizare
„În cazul femeilor care au fost rușinate - a urmat Betsy de Thierry -, ele pot ajunge să se masculinizeze, pentru că au primit acest mesaj potrivit căruia dacă ești defectă ca femeie, poate mai ai o șansă ca bărbat. Dacă rușinarea a fost făcută de către tată sau o altă figură masculină, atunci a fi bărbat în corp de femeie înseamnă a-l putea confrunta mai ușor pe tatăl din interior. Dacă rușinarea a fost făcută de către mamă, masculinizarea (manifestarea de către femei a comportamentelor și atitudinilor specifice bărbaților) înseamnă tot a o putea pune mai ușor la punct și mai înseamnă o încercare de diferențiere de ea”.
Respingere la pachet
Aproape de concluzie: „Cine ne vine în ajutor în situații de masculinizare? Kilogramele în plus. Ele sunt «eficiente» în cel puțin două feluri: ne fac să părem mai mari și mai fioroase și ne ascund esența noastră pentru a reduce riscul de a mai fi rănite. Bărbații care au trecut prin experiențe similare pot merge într-o zonă de masculinitate toxică sau, dimpotrivă, pot ajunge să aibă latura feminină mai pronunțată. Cu alte cuvinte, pe de o parte, să fie în extrema de a demonstra cât de masculini sunt și de a face față unui tată punitiv sau unei mame critice. Pe de altă parte, confirmă scenariul sau le e dificil să își găsească latura masculină după un abuz. Percep că a fi masculin este egal cu a fi abuzator. Așa că le resping la pachet.
„Atunci când un copil lovește și jignește, atunci când mănâncă pe ascuns sau compulsiv, atunci când pare constant cu capul în nori, când e agitat, e important să ne adresăm întrebări și în legătură cu sentimentul rușinii”, Ancuța Coman-Boldișteanu, psihoterapeută
„Adicțiile își pot face apariția de cele mai multe ori în copilărie, ca mod de autoliniștire a tumultului interior și a rușinii care nu a fost eliberată și căreia nu i s-a dat o semnificație”, Betsy de Thierry, cercetătoare
