Informaţii despre suflul sistolic ne oferă conferenţiar doctor Rodica Togănel, şeful secţiei de cardiologie pediatrică din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant de la Tărgu-Mureş.
"Băieţelul meu in vărstă de 6 luni a fost diagnosticat cu suflu sistolic. Ce este această afecţiune şi căt de gravă este?" "La un consult de rutină, fetiţei mele i s-a descoperit suflu sistolic. Sunt necesare investigaţii suplimentare?" "Fiul meu poate face sport dacă are suflu sistolic?" Acestea sunt doar căteva dintre intrebările părinţilor la aflarea veştii că micuţii lor au suflu sistolic. De cele mai multe ori insă, părinţii se alarmează fără a fi vorba despre o problemă gravă. Este suficient ca medicul să le spună că este ceva legat de inimă, pentru ca ingrijorarea lor să atingă cote maxime. In cele mai multe cazuri, suflul sistolic este funcţional, adică nu pune in pericol sănătatea copilului.
Definiţie
Informaţii despre suflul sistolic ne oferă conferenţiar doctor Rodica Togănel, şeful secţiei de cardiologie pediatrică din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant de la Tărgu-Mureş. "Suflul sistolic nu este o afecţiune. Este un semn clinic pus in evidenţă in urma auscultaţiei cordului. Suflul sistolic este un sunet anormal, perceput la auscultaţia inimii, cu stetoscopul, produs intre zgomotele normale ale inimii (sistola cardiacă)", precizează conferenţiar doctor Rodica Togănel.
Suflul sistolic poate fi prezent de la naştere sau poate apărea pe parcursul vieţii o dată cu debutul unei boli cardiace dobăndite (exemplu: bolile valvulare).
In cazul copiilor, depistarea unui suflu sistolic nu reprezintă obligatoriu un semn de boală cardiacă. Pentru stabilirea unui diagnostic corect este important ca medicul să efectueze un examen clinic şi să poarte o discuţie cu părinţii (anamneză), pentru a afla dacă suflul sistolic este asociat cu alte semne şi simptome clinice care pledează pentru o afecţiune cardiacă.
Şase grade
Potrivit conf. doctor Rodica Togănel, suflul sistolic are şase grade, in funcţie de intensitatea lui, cel mai intens fiind suflul sistolic de gradul şase. Un suflu sistolic mai mare de gradul doi este frecvent patologic, semnalănd o afecţiune cardiacă.
Acest suflu sistolic patologic impune investigaţii cardiologice: electrocardiogramă, radiografie toracică, ecocardiografie Doppler şi in unele situaţii analize de sănge.
Un suflu sistolic de grad mic, perceput pe o zonă precordială limitată, fără iradiere, cu diminuarea sau dispariţia zgomotului anormal la schimbarea poziţiei corpului, este cel mai adesea fără semnificaţie patologică. Mai exact, nu se asociază cu alte semne de boală cardiacă.
Simptom inofensiv
In cazul suflului sistolic inofensiv sau funcţional, electrocardiograma, radiografia toracică şi ecocardiografia sunt normale. Conferenţiar doctor Rodica Togănel ii asiÂgură pe părinţi că acest suflu sistolic funcţional nu este determinat de o leziune cardiacă.
Suflul sistolic funcţional este frecvent intălnit in răndul copiilor, incidenţa sa ajungănd la 40%. Acest suflu sistolic poate fi prezent de la naştere sau poate fi depistat in cursul vieţii cu ocazia unui examen medical, menţionează specialistul nostru.
Copiii cu suflu sistolic funcţional sunt copii care nu au nici o boală cardiacă. Părinţii pot sta liniştiţi, intrucăt copiii lor pot duce o viaţă normală.
SEMN. Suflul sistolic, nefiind o boală, nu se tratează. Se tratează boala in cadrul căreia apare suflul sistolic, subliniază conf. dr Rodica Togănel. Bolile care au ca simÂptom suflul sunt fie malformaţii cardiace congenitale, fie boli cardiace dobăndite. De asemenea, complicaţiile sunt date de afecţiunile cardiace, şi nu de suflul sistolic, care este doar un semn. Important este ca medicul să descopere acest semn şi să stabilească dacă e inofensiv sau patologic.
MALFORMAŢII. Suflul sistolic secundar unei malformaţii cardiace congenitale (MCC) are incidenţă mai mică, aceasta suprapunăndu-se pe incidenţa MCC, adică 8-10 cazuri la 1.000 de nou-născuţi vii. In aceste cazuri, suflul sistolic impreună cu alte simptome de boală cardiacă sunt prezente incă de la naştere. Uneori, semnele clinice şi zgomotele cardiace sunt discrete, ceea ce explică de ce unele MCC sunt depistate mai tărziu. Intensitatea suflului sistolic nu este direct proporţională cu gravitatea afecţiunii cardiace.
TERAPIE. Tratamentul malformaţiilor cardiace congenitale depinde de tipul şi de severitatea acestora. Unele necesită doar dispensarizare, altele tratament intervenţional sau, cel mai adesea, tratament chirurgical. Nu există insă o corelaţie intre intensitatea suflului cardiac şi atitudinea terapeutică. Scopul tratamentului chirurgical este imbunătăţirea calităţii vieţii copiilor cu afecţiuni cardiace.
Sfatul medicului
Conf. dr Rodica Togănel recomandă consultul de specialitate la un medic cardiolog pediatru. Studiile au demonstrat că diagnosticul de suflu sistolic funcţional poate fi formulat pe baza anamnezei atente şi a examenului clinic efectuat de un cardiolog pediatru experimentat, fără a fi necesare investigaţii complementare. Problema este că in Romănia nu există o reţea de cardiologi pediatri in teritoriu. Drept consecinţă, majoritatea copiilor cu suflu sistolic funcţional ajung in centrele cardiovasculare pentru investigaţii, cel mai frecvent pentru examen ecocardiografic.