Fumează canabis?

În baruri, în cluburi, la scara blocului sau chiar la poarta liceului sînt tot mai mulţi adolescenţi consumatori de droguri aşa-zis "uşoare": ecstasy, marijuana, haşiş, canabis... "Sînt aproape la fel de dăunătoare ca ţigările obişnuite, nu dau dependenţă, dacă le consumi eşti cool, iar senzaţia este de nedescris..." Aşa gîndesc cei mai mulţi tineri de 14-25 de ani consumatori de droguri. Într-adevăr, aceste droguri "uşoare" sînt mai puţin periculoase decît heroina, cocaina, LSD-ul.

În baruri, în cluburi, la scara blocului sau chiar la poarta liceului sînt tot mai mulţi adolescenţi consumatori de droguri aşa-zis "uşoare": ecstasy, marijuana, haşiş, canabis... "Sînt aproape la fel de dăunătoare ca ţigările obişnuite, nu dau dependenţă, dacă le consumi eşti cool, iar senzaţia este de nedescris..." Aşa gîndesc cei mai mulţi tineri de 14-25 de ani consumatori de droguri. Într-adevăr, aceste droguri "uşoare" sînt mai puţin periculoase decît heroina, cocaina, LSD-ul. Totuşi trebuie ştiut că, "indiferent de modul de administrare sau de concentraţie, toate drogurile sînt periculoase şi produc modificări fizice şi psihologice ale celor care recurg la ele", atrage atenţia dr Corina Ciobanu, medic neuropsihiatru în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie "Prof. dr Al. Obregia". Iar aceasta nu este singura problemă: "Aşa-zisele droguri uşoare constituie primul pas către categoria drogurilor mai grele, cum sînt heroina şi cocaina", adaugă specialistul nostru. Deoarece, după mai multe ţigări de canabis, efectul halucinogen nu mai este la fel ca la început. Iar consumatorul trece la următoarea categorie de droguri pentru a simţi senzaţia dorită.

Statistici

Conform cercetărilor recente în domeniu, în ultimii 12 ani a crescut consumul de canabis în licee şi facultăţi. În anii ’90, "iarba" era fumată pentru prima oară la vîrsta de 16-17 ani. Însă în prezent, primele fumuri sînt trase începînd de la 14 ani. Ba chiar în unele şcoli există copii care vor să experimenteze senzaţii noi încă de la 10-11 ani. Cele mai multe dintre aceste cazuri pornesc de la dorinţa tinerilor de a imita şi de a se integra într-un grup. Şi, din fericire, în majoritatea cazurilor, copiii nu mai fumează a doua oară şi nu devin dependenţi. Totuşi, statisticile de la nivel internaţional arată că în prezent 1-2 milioane de tineri fumează canabis de cel puţin 12 ori pe an.

Cum ne dăm seama?

Deşi părinţii sînt cei mai în măsură să observe semnele consumului de droguri, din păcate, de cele mai multe ori, ei sînt ultimii care află că adolescentul are o problemă cu drogurile. "Mama şi tata ar putea să sesizeze cele mai discrete semne şi schimbări care apar în comportamentul unui tînăr care se droghează. Ei pot să îi urmărească somnul, apetitul, să surprindă exploziile emoţionale sau, din contră, izolarea. Însă de cele mai multe ori părinţilor le este greu să accepte că s-a produs cu adevărat o schimbare şi încearcă diferite explicaţii pentru comportamentul copilului: că poate e obosit pentru că are mult de învăţat la şcoală, că s-a îndrăgostit şi din această cauză adolescentul a devenit mai izolat. Uneori,  părinţii ajung la adevăr, dar le este dificil să-l recunoască. Aceasta este cea mai mare barieră în calea descoperirii dependenţilor de droguri", subliniază psihologul Mirela Zivari de la Clinica PsihoConsulting.

În primul rînd, adolescenţii care se droghează au ochii înroşiţi, cearcăne, prezintă modificări ale tegumentului, privirea neclară, pete maro pe albul ochiului, dilatarea exagerată sau, dimpotrivă, contractarea neobişnuită a pupilei. Semnele psihice sînt mai greu de depistat, dar sugerează cel mai evident consumul de droguri: tînărul fie doarme prea mult, fie îi e foarte greu să adoarmă, este agitat în permanenţă, se închide în camera lui şi aduce acasă prieteni dubioşi, inventează tot felul de scuze ca să iasă din casă la cele mai nepotrivite ore.

Primul pas spre vindecare îl constituie conştientizarea problemei şi comunicarea. Părinţii vor trebui să facă eforturi să nu fie agresivi, nici fizic, nici verbal, cu tînărul consumator de droguri. De asemenea, ar trebui ca părinţii adolescentului să analizeze de ce tînărul a ajuns în această situaţie şi să ceară ajutorul specialiştilor în domeniu.

DROGURI. Majoritatea drogurilor uşoare provin din planta "Cannabis sativa" (cînepă) consumată sub diferite forme. Frunzele şi florile uscate şi mărunţite se transformă în ţigări şi poartă numele de marijuana. Haşişul se extrage din răşina răzuită de pe plantele de canabis în floare. Haşişul şi uleiul de haşiş sînt droguri mai puternice decît marijuana.

RISCURI. Fumătorii de "iarbă" se expun riscului de a-şi pierde memoria şi de a întîmpina dificultăţi în procesul de învăţare. Însă acestea sînt doar efectele pe termen scurt. Consumul îndelungat de astfel de droguri accentuează gravitatea efectelor negative asupra sănătăţii şi conduce la dependenţă. De asemenea, cei care fumează în mod frecvent marijuana riscă să aibă probleme în momentul în care îşi doresc să conceapă un copil, deoarece "iarba" afectează sistemul reproducător.


RECUPERARE. În cazul dependenţei de droguri, tratamentul constă în aproximativ zece zile de spitalizare, urmate de şase luni de supraveghere a adolescentului la domiciliu. După şase luni, doar unul din cinci tineri este salvat din plasa drogurilor. Însă adevărata luptă începe abia după încheierea tratamentului contra dependenţei. Deoarece în cele mai multe cazuri există recăderi. Tratamentul se face împreună cu părinţii, iar monitorizarea durează aproximativ doi ani.