Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din teribilism incearcă prima ţigară, primul pahar de alcool şi uneori li se intămplă chiar primul accident de maşină. Despre comportamentul tinerilor la volan aflăm amănunte de la psihologul Ştefania Niţă de la Centrul de Psihologie de Acţiune şi Psihoterapie din Bucureşti.
Riscul reprezintă pentru mulţi adolescenţi un mod de viaţă. Din teribilism incearcă prima ţigară, primul pahar de alcool şi uneori li se intămplă chiar primul accident de maşină. Despre comportamentul tinerilor la volan aflăm amănunte de la psihologul Ştefania Niţă de la Centrul de Psihologie de Acţiune şi Psihoterapie din Bucureşti.
Teribilism la 18 ani
Tinerii visează să-şi ia permisul de conducere de indată ce implinesc 18 ani. Şi pentru tot mai mulţi, acesta este un vis implinit. La 18 ani incep să conducă. Cei mai norocoşi au chiar propria maşină. "Tocmai de aceea tinerii şoferi incep să aibă prea multă incredere la volan, işi supraevaluează capacităţile de a conduce maşina, se cred stăpănii şoselelor", remarcă psihologul nostru. In realitate, tinerii nu au experienţă la volan şi, ceea ce este şi mai rău, le place teribil de mult viteza. Astfel se inmulţesc accidentele de circulaţie in care sunt implicaţi adolescenţi. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, accidentele rutiere reprezintă cea mai frecventă cauză de deces in răndul adolescenţilor.
Majoritatea accidentelor au loc noaptea, indeosebi atunci cănd tinerii se intorc de la petreceri. Mulţi dintre ei se află şi sub influenţa băuturilor alcoolice. Chiar şi cei care spun că au băut numai o bere se află in pericol. Alcoolul, asociat cu lipsa experienţei in conducere, cu oboseala şi in unele cazuri cu drogurile, favorizează apariţia accidentelor.
Pentru a inţelege cum se inscrie riscul rutier in comportamentul adolescenţilor, psihologul nostru schiţează cinci categorii de personalităţi.
Citește pe Antena3.ro
Tipul 1: Tineri fără probleme (aproximativ 30%), care nu consumă decăt in mod excepţional alcool şi nu se ating de droguri. Aceştia sunt cei mai in siguranţă la volan.
Tipul 2: Tineri cărora le plac distracţiile, stropite din cănd in cănd cu alcool, dar sunt capabili să ţină sub control riscurile. In cazul lor se impune mai multă atenţie la volan.
Tipul 3: Tineri care se simt rău in pielea lor. Pentru a evada din această stare de nemulţumire adoptă unele comportamente deviante, inclusiv la volan. Aceşti tineri nu vor ezita să conducă sub influenţa alcoolului sau să apese la maximum pedala de acceleraţie.
Tipul 4: Tineri care au dificultăţi de integrare in societate. Sunt consumatori constanţi de alcool şi droguri uşoare. Mulţi dintre aceştia cad victime ale accidentelor de circulaţie.
Tipul 5: Tineri pentru care riscul este o plăcere. Acumulează numeroase conduite periculoase pentru a-şi satisface nevoia de a trăi la limită. La limita dintre viaţă şi moarte.
Lipsa experienţei
Orele de conducere făcute la şcoala de şoferi ii ajută pe tineri să-şi insuşească noţiunile elementare, insă de aici şi pănă la dezvoltarea reflexelor necesare este cale lungă. O serie de studii efectuate in Statele Unite au demonstrat că majoritatea tinerilor implicaţi in accidente rutiere sunt incepători. Cum pot fi limitate riscurile in cazul acestora? Părinţilor le revine un rol important in prevenirea accidentelor in răndul adolescenţilor. Deşi nu este deloc uşor să le taie entuziasmul de a urca la volan imediat după obţinerea permisului, părinţii trebuie să le explice adolescenţilor că pentru inceput este mai bine să nu conducă singuri. Nu li se va refuza plăcerea de a conduce, dar in primele două-trei luni tinerii incepători vor fi insoţiţi in dreapta de o persoană cu experienţă in conducere. Un alt aspect foarte important este centura de siguranţă. Mulţi uită de ea, insă centura poate fi acel factor care trasează graniţa intre viaţă şi moarte in cazul unui accident.
VITEZOMANI. Boala vitezei este frecvent intălnită in răndul celor de 18-25 de ani, care din teribilism apasă la maximum pedala de acceleraţie. Din inconştienţă şi lipsă de experienţă, tinerii caută senzaţiile tari pe care le oferă viteza. Unii conduc in forţă ca să demonstreze că sunt puternici, alţii ca să mascheze frustrarea, nemulţumirea, eventual eşecul cu care se confruntă. Tinerii vitezomani sunt caracterizaţi de psihologul Ştefania Niţă drept persoane impulsive, agresive, autoritare.
MUZICA ŞI TELEFONUL. In timp ce conduc, tinerilor le place să asculte muzică la maximum, fapt care nu este lipsit de riscuri. O serie de studii au arătat că ascultarea unei melodii ritmate favorizează comportamentul periculos la volan, pentru că atenţia şoferului este distrasă de muzică. Un alt factor care perturbă atenţia tinerilor la volan este telefonul mobil. Tot din inconştienţă şi teribilism, mulţi tineri nu se mulţumesc doar să vorbească la telefon in timp ce conduc, ba mai mult scriu SMS-uri.
BEŢIA DE WEEK-END. Mulţi tineri fac abuz de alcool la sfărşit de săptămănă. La petreceri, impreună cu gaşca, ei consumă alcool pentru a scăpa de inhibiţii, pentru a nu fi mai prejos decăt ceilalţi. Din păcate, cei care se urcă băuţi la volan plătesc un greu tribut şoselelor. Aproape 40% dintre accidentele mortale intămplate in week-end au ca victime tineri cu vărste cuprinse intre 18 şi 24 de ani.
ALCOOLEMIE. Efectele alcoolului asupra comportamentului conducătorilor auto se fac simţite chiar dacă este consumat in doze mici. De aceea, legislaţia rutieră din majoritatea ţărilor prevede interzicerea totală a consumului de alcool. Ajuns direct la creier, alcoolul duce la scăderea atenţiei, lucidităţii şi capacităţii de reacţie. Şoferul cu alcoolemie pozitivă se crede invulnerabil şi işi asumă tot felul de riscuri: face depăşiri periculoase, merge cu viteză excesivă, nu acordă prioritate.
