Fara apa am putea supravietui cateva zile. Fara mancare chiar mai mult. Dar fara aer nu putem ramane in viata mai mult de cateva minute.

Jonathan Andrew/MASTERFILE/PHOTOLAND

Fara apa am putea supravietui cateva zile. Fara mancare chiar mai mult. Dar fara aer nu putem ramane in viata mai mult de cateva minute.

Aparent simplu, sistemul nostru respirator este o adevarata masinarie a carei functionare nu trebuie sa inceteze pana la sfarsitul vietii. Organismul nu poate stoca oxigenul necesar miliardelor de celule pentru reactiile biochimice care se produc la acest nivel. Putem fi mentinuti in viata numai daca celulele sunt alimentate in permanenta cu aer. Plamanii sunt fabrica de oxigen a organismului, dar sa vedem si celelalte etape si componente importante ale mecanismului respiratiei.

De la nari la plamani

Primul contact cu aerul se produce in fosele nazale, care se deschid la exterior prin nari, iar in faringe prin doua orificii. Interiorul foselor nazale este captusit cu o mucoasa care incalzeste aerul inspirat. "Mai important decat atat, mucoasa, impreuna cu perii din fosele nazale, purifica aerul inspirat, impiedicand intrarea in sistemul respirator a particulelor de praf si a altor impuritati", ne explica dr. Ruxandra Ulmeanu, medic primar bronhologie-pneumologie la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta". Aerul captat pe nas ajunge in faringe, a doua componenta a sistemului respirator si organul in care calea respiratorie se incruciseaza cu cea digestiva. Mai departe, aerul trece prin laringe si trahee. De la extremitatea inferioara a acestui organ pornesc doua ramuri: bronhia pulmonara dreapta pentru plamanul drept si bronhia pulmonara stanga pentru plamanul stang. Bronhia dreapta imparte plamanul drept in trei lobi, iar cea stanga imparte plamanul stang in doar doi lobi, stiut fiind ca plamanul stang este mai mic din cauza inimii, situate pe aceeasi parte. "Toate bronhiile se ramifica precum crengile unui copac in alte structuri numite bronhiole, care devin din ce in ce mai mici. In cele din urma, ele conduc aerul in niste saculeti microscopici care poarta numele de alveole pulmonare. Acestea sunt unitatile structurale si functionale ale plamanilor", precizeaza dr. Ruxandra Ulmeanu. Prin peretii alveolelor, tapisate cu o retea de capilare sangvine, se produce transferul oxigenului din aer in sange si eliminarea in sens invers a dioxidului de carbon. Acest circuit al gazelor poarta numele de hematoza. Oxigenul ajuns in celulele sangvine va fi transportat apoi la inima, de unde va ajunge in toate tesuturile organismului.

Act involuntar

Respiratia este involuntara si poate tocmai de aceea uitam uneori cat de importanta este aceasta functie pentru organism. Comanda porneste de la sistemul nervos central si se efectueaza prin nervii ce se distribuie in musculatura toracelui. Respiratia are doua componente: inspiratia si expiratia, al caror ritm este si el dirijat de un centru nervos. Miscarile sunt posibile datorita contractiei si expansiunii cutiei toracice. Diafragma, un muschi localizat sub cei doi plamani, are o contributie importanta la cele doua miscari. La fel si muschii intercostali. Pleura, foita care inveleste plamanii, contribuie in egala masura la respiratie pentru ca forteaza cele doua organe sa se destinda.

Calitatea aerului

Oliver Lantzendörher/DREAMSTIME

Sanatatea noastra depinde de calitatea aerului pe care il respiram. Oxigenul si dioxidul de carbon au un rol deosebit in metabolism, in principal in schimbul de gaze de la nivelul plamanilor. "Oxigenul poate influenta starea de sanatate prin scaderea concentratiei lui in aer si prin scaderea presiunii atmosferice. Scaderea cantitatii de oxigen din aer determina scaderea presiunii de la nivelul plamanilor si afecteaza procesul de oxigenare a sangelui", arata conf. dr. Dumitru Matei, seful Catedrei de Medicina de Familie de la Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila". Gazele de esapament, hidrocarburile toxice, praful care se acumuleaza in atmosfera mai ales in zonele urbane intoxica organismul si ingreuneaza respiratia. Aerul devine iritant, iar noxele obstructioneaza caile respiratorii, impiedicand mecanismul natural de curatare a bronhiilor. Poluarea afecteaza toate varstele. Mai sensibili sunt insa copiii, varstnicii si cei care au afectiuni respiratorii cronice. Bolile pulmonare cronice se caracterizeaza printr-un anumit grad de insuficienta respiratorie, care este agravata de aerul incarcat cu noxe.

Boli respiratorii

FURGOLLE/CORBIS/PHOTOLAND

Bolile respiratorii pot fi impartite in doua mari categorii: acute si cronice. Bolile respiratorii acute sunt in general de natura infectioasa, explica asist. univ. dr. Irina Strambu, medic primar pneumolog la Institutul "M. Nasta".

Cele mai frecvente boli respiratorii acute in sezonul rece sunt virozele. Virozele respiratorii au un grad de contagiozitate foarte ridicat si sunt greu de prevenit cand apar in valuri epidemice. Desi nu pun probleme deosebite majoritatii populatiei, virozele pot da complicatii copiilor si batranilor. Ideal ar fi ca un om care face o viroza respiratorie sa nu iasa in comunitate pentru a evita raspandirea bolii, lucru care nu prea se intampla. Si atunci dr. Irina Strambu ii sfatuieste pe cei sensibili, copii, batrani, bolnavi cronici, sa evite pe cat posibil iesirea din casa in perioadele epidemice.

Gripa este o viroza mai aparte, in sensul ca poate da imbolnaviri severe, care pot duce la deces. De aceea, este recomandat vaccinul antigripal nu numai pentru a reduce numarul imbolnavirilor, ci si pentru a reduce riscul de deces.

Pneumonia este o alta infectie respiratorie foarte frecventa. Ea este de origine bacteriana si se localizeaza la nivelul plamanilor. Pneumonia are simptome acute: febra inalta, durere toracica, stare generala foarte proasta. De obicei, oamenii care au pneumonie zac la pat. Spre deosebire de viroze, pneumoniile necesita intotdeauna tratament antibiotic. Pneumonia are un potential de evolutie grava mai ales la copii si batrani. Varsta de peste 65 de ani impune internarea in spital a bolnavilor.

O alta boala respiratorie data de microbi este tuberculoza, care este inca foarte frecventa in Romania. Continuam sa fim pe locul intai in Europa privind incidenta tuberculozei, desi se considera un succes al ultimilor ani stagnarea numarului de cazuri. Dar pana la rezolvarea problemei tuberculozei in Romania este totusi cale foarte lunga. Exista peste 30.000 de bolnavi de tuberculoza in tara, care pot fi considerati surse de imbolnavire pentru restul populatiei. Bacilul Koch, cel care provoaca tuberculoza, ataca in special oamenii cu sistem imunitar slabit, surmenati, care nu se hranesc suficient, care consuma alcool, care au conditii de viata precare.

Astm, BPOC, cancer pulmonar

M. A. Keller/CORBIS/PHOTOLAND

Bolile respiratorii neinfectioase au evolutie cronica. Dintre acestea, cele mai comune sunt bolile obstructive: astmul bronsic si bronho-pneumopatia obstructiva cronica. Astmul este o boala foarte frecventa in randul populatiei. Aproximativ 6% dintre romani sufera de astm si, din pacate, nu toti sunt diagnosticati si tratati corect. Chiar daca este o boala cronica si necesita tratament toata viata, astmul este o boala "optimista", care poate fi tinuta sub control, astfel incat astmaticul sa poata duce o viata normala. Astmul cu simptome suparatoare (crize de sufocare, de tuse, suieraturi in piept) care apar rar se trateaza numai atunci cand se manifesta crizele. In schimb, daca simptomele astmului apar frecvent, tratamentul trebuie sa fie zilnic. Acesta se bazeaza pe corticoizii inhalatori si pe bronhodilatatoare. Asa-numitele pufuri nu trebuie sa sperie bolnavii, pentru ca sunt medicamente foarte bine adaptate pentru tratamentul pe termen lung.

Bronho-pneumopatia obstructiva cronica (BPOC) este o boala cronica asociata direct si nemijlocit cu fumatul. Ceea ce se poate face concret pentru prevenirea acestei boli este sa nu se fumeze. Majoritatea pacientilor cu BPOC sunt fumatori sau, in caz fericit, fosti fumatori. Se estimeaza ca 15% dintre fumatori dezvolta aceasta boala. BPOC apare de obicei dupa varsta de 40 de ani si dupa 10-15 ani de fumat si se manifesta prin lipsa de aer, care se instaleaza progresiv. De la an la an, suferindul simte ca oboseste mai usor, ca orice efort este mai greu, ca nu mai urca scarile la fel de bine, toate acestea pe fondul tusei persistente. Tuse pe care pacientii o pun pe seama fumatului, zicand ca e normal sa tusesti de la fumat.

Cancerul pulmonar este o alta suferinta cronica legata de fumat. Dupa 15 ani de fumat un pachet de tigari pe zi, riscul de aparitie a cancerului pulmonar este major. In prezent, cancerul pulmonar nu mai este apanajul varstelor inaintate, medicii ajungand sa aiba pacienti si de 35 de ani. De altfel, cancerul pulmonar este cea mai frecventa forma de cancer.

Stiati ca Frecventa respiratorie normala in cazul unei persoane sanatoase este de 15-20 de respiratii pe minut. Ritmul si amplitudinea respiratiei se modifica in timpul activitatilor fizice, in cazul unor afectiuni, dar si alcoolul sau unele medicamente pot inhiba sistemul nervos si centrul care efectueaza comanda. Femeile au un ritm respirator mai mare decat barbatul. Mucoasa nazala este mai inchisa la culoare in cazul persoanelor care traiesc in medii poluate. In mod normal, aceasta mucoasa trebuie sa fie transparenta sau alba. Omul ventileaza in jur de 24.000 de metri cubi de aer zilnic. Cifra variaza in functie de activitatea pe care o depune, precum si de constitutie. Daca am desfasura suprafata alveolelor, aceasta ar ajunge la o dimensiune de aproximativ 200 de metri patrati. Expiratia dureaza mai mult decat inspiratia.

TACUT. Parsivenia cancerului pulmonar este ca evolueaza mult timp fara simptome. Cand apar expectoratia cu sange, durerea toracica, tusea, scaderea in greutate, care trimit pacientul la medic, se constata un cancer pulmonar de gradul III-IV, care nu se mai poate opera. Din pacate, majoritatea diagnosticelor de cancer se fac in stadii avansate si putine sunt cele care pot fi tratate corect, adica operatie si chimioterapie.

DIAGNOSTIC. De cele mai multe ori, diagnosticul de BPOC se pune cand omul deja a pierdut jumatate din capacitatea respiratorie. Un fumator care oboseste mai mult decat un alt om de aceeasi varsta ar trebui sa se gandeasca la BPOC. Prima masura care trebuie luata dupa diagnosticarea cu BPOC este intreruperea fumatului. S-a demonstrat ca, dupa renuntarea la fumat, ritmul de scadere a capacitatii respiratorii se domoleste.

CARDIACII. Din cauza poluarii sufera si persoanele cu insuficienta cardiaca. Noxele asociate cu aerul rece si cu umezeala le creeaza probleme serioase cardiacilor. Bolnavii au senzatia ca se sufoca atunci cand ies din casa. Atentie! Acesti bolnavi nu trebuie sa renunte la tratament crezand ca senzatia de lipsa de aer este determinata de ineficienta medicamentelor.

COPIII. Micutii care traiesc in zone intens poluate au un grad mai mare de sensibilitate respiratorie, sunt mai bolnaviciosi si au un risc crescut de a dezvolta boli de tip asmatiform, tuse cronica, sinuzite. Lipsa de oxigenare a sangelui din cauza poluarii scade rezistenta organismului la infectii, scade capacitatea de concentrare si gradul de confort al pacientului.

PUFURI. Atat astmul, cat si BPOC beneficiaza de tratament inhalator (bronhodilatatoare si corticoizi inhalatori). Dar tratamentul cu pufuri nu este din pacate la fel de eficient in ambele cazuri. Inhalatoarele ii permit astmaticului sa aiba o viata normala, in timp ce pacientului cu BPOC reusesc doar sa-i creasca toleranta la efort. Dar oricum inseamna un castig pentru ca pacientul care inainte era imobilizat in casa ajunge sa fie autonom. Se spera ca pe viitor noile tratamentele vor reusi sa prelungeasca si viata pacientilor cu BPOC. Pentru ca, daca un astmatic tratat corect traieste exact cat este scris in "ata" lui genetica, pacientii cu BPOC, din nefericire, au o durata de viata mai scurta din cauza reducerii ireversibile a capacitatii respiratorii.

INSPIRATIE-EXPIRATIE. In inspiratie, diafragma si muschii intercostali se contracta, coastele se ridica, toracele creste in volum, plamanii se umfla, presiunea interna scade, ceea ce favorizeaza aportul de aer din exterior. In expiratie, muschii se relaxeaza, coastele coboara, cutia toracica isi reia volumul initial, presiunea interna creste si aerul este expulzat in exterior.

DE NEINLOCUIT. Un singur plaman este suficient pentru a asigura schimburile gazoase necesare vietii, asa cum o dovedesc persoanele care au suferit o interventie, numita pneumonectomie. Insa celelalte organe care contribuie la mentinerea functiei respiratorii nu sunt pereche, ceea ce le face de neinlocuit. O afectiune sau un obstacol la nivelul faringelui, laringelui sau traheei ar putea afecta grav respiratia.