Beţivii tremură şi îmbătrânesc devreme

Băutorii se topesc, se veştejesc, li se împuţinează muşchii devenind nişte caricaturi, fac o burtă cât un balon. Iar braţele şi picioarele par patru beţe jalnice, deoarece aşa s-au sărăcit de muşchi.

Prea mult alcool îl face pe băutor să tremure, să îi derapeze balanţa vitaminelor, a elementelor esenţiale, de exemplu a zincului, seleniului, cuprului. Pielea se pigmentează. Se strică echilibrul potasiului, magneziului şi astfel apar crampe la muşchi.

Băutorilor li se dă peste cap echilibrul hormonilor. Amatorul de prea mult alcool este sărăcit de energie. Glicemia lui joacă tontoroiul, ba e mare, ba e mică.

Dar iată şi alte stricăciuni aduse de alcoolul prea mult, explicate de profesorul doctor Adrian Streinu Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.
Peste limita acceptată de ficat, alcoolul încarcă cu grăsime celulele hepatice care nu mai fabrică proteine de calitate menite să repare orice ţesut deteriorat.

De asemenea, alcoolul în exces sporeşte riscurile de infarct şi de accident în vasele creierului. Este alterat de alcool metabolismul colagenului care intră în componenţa fiecărui ţesut, dar se duce naibii şi balanţa de aminoacizi. Alcoolul alterează metabolismul în periferiile organismului şi majoritatea celulelor sunt afectate. Alcoolul atacă şi neurotransmiţătorii, aşa că transmiterea comenzilor nervoase e dereglată. Se dereglează funcţiile inimii şi apar tulburările de ritm cardiac şi chiar stopul cardiac. Alcoolul deteriorează reţeaua nervilor şi marele băutor nu mai simte durerile, care sunt, de fapt, semnale de alarmă.

Şi ca o avertizare simplă, dar convingătoare, băutorii îmbătrânesc mai devreme, par o ruină şi chiar sunt ruinaţi pe dinăuntru. Alcoolul nu se depozitează în organism, se descompune în prea multă apă ce apare în transpiraţie şi urină, se descompune în bioxid de carbon aflat în respiraţie, în acizi graşi, care se aşează în ficat, transformându-l în ficat gras steatozic, incapabil să-şi mai execute sarcinile. Şi concluzia finală se desprinde de la sine: alcoolul peste limita normală acceptată de ficat strică creierul, plămânii, ficatul, pielea, inima, rinichii, stomacul, intestinul subţire. Alcoolul strică tot.

SĂNGELE
Abuzul de alcool peturbă compoziţia sângelui, măduva dă rateuri în formarea de hematii, apare anemia, se dă peste cap inima şi şchioapătă plămânii. Alcoolul peste măsură duce la dezordini în cantităţile elementelor esenţiale - zinc, seleniu, cupru - acestea fiind responsabile de sănătatea pielii şi funcţiile mucoaselor. De aceea, la beţivi apar pe piele dilataţii ale vaselor, mâinile lor sunt crăpate etc. Alcoolul în exces duce şi la un dezechilibru al balanţei de potasiu şi magne­ziu, ce provoacă crampe musculare.

FEBRĂ MUSCULARĂ
Organismul  băutuorilor înregis­trează derapaje în mecanismul de produ­cere a energiei fiindcă descompunerea alcoolului consumă mult oxigen şi energie. Se instalează la băutori dezechilibrul metabolismului zaharurilor. Astfel, în sânge, zahărul când creşte foarte mult, când scade. Perturbarea metabolismului arde­rilor la băutori prin cenuşa respectivă duce la acumulare de acid lactic, cel ce provoacă febră musculară, aşa că băutorii se simt ca şi când ar fi bătuţi cu parul.

CREIERUL
Alcoolul prea mult duce la tulburări neurologice, dar şi de comportament, la tulburări minore, de scurtă durată, frecvente ca de exemplu: băutorul nu mai ţine minte amănunte dintr-o discuţie recentă, joacă o partidă de şeptic, se enervează şi începe să mă­nânce una din cărţile de joc. Acestea sunt semne că alcoolul a atacat sistemul nervos. Creierul este foarte bine vascularizat şi, exis­tând o reţea extinsă de vase, alcoolul pătrunde repede în creier prin circulaţia sanguină.

FICATUL
Alcoolul provoacă încărcarea grasă a ficatului. În steatoza hepatică alcoolică, celulele ficatului se umflă cu grăsime şi nu îşi mai îndeplinesc rolul. Aşa că ficatul stricat de alcool nu mai produce proteine de calitate, menite să repare orice ţesuturi avariate. Excesul de alcool duce la un dezechilibru al vitaminelor B1, B2, B6, B9, B12, A şi C.