Boala omului grăbit

Odată cu saliva sau cu alimentele se poate întîmpla să înghiţim o cantitate mare de aer, care pătrunde în stomac şi ne provoacă senzaţie de balonare, crampe, greaţă şi chiar regurgitaţii. Excesul de gaze în stomac produce şi eructaţii (rîgîieli) sau poate ajunge în tubul digestiv inferior.

Odată cu saliva sau cu alimentele se poate întîmpla să înghiţim o cantitate mare de aer, care pătrunde în stomac şi ne provoacă senzaţie de balonare, crampe, greaţă şi chiar regurgitaţii. Excesul de gaze în stomac produce şi eructaţii (rîgîieli) sau poate ajunge în tubul digestiv inferior.

Aerofagia, cum este numită de medici această situaţie, se produce cînd mîncăm în grabă cantităţi mari de mîncare, fără să mestecăm bine sau cînd bem multe lichide, în special carbogazoase. Din acest motiv, aerofagia mai este numită şi boala omului grăbit. Aer înghiţim şi dacă adoptăm poziţii defectuoase în timpul mesei, precum şi cînd vorbim sau fumăm la masă. Guma de mestecat este o altă cauză de aerofagie. Ea declanşează hipersalivaţie şi o dată cu saliva înghiţim aer. Alimentele greu digerabile, insuficient prelucrate termic sau prelucrate în exces produc şi ele aerofagie. "Această proble­mă poate fi declanşată şi de masticaţia dificilă şi ineficientă a alimentelor, deseori cauzată de unele defecte ale danturii sau de afecţiuni ale gingiilor. Uneori, aerofagia este manifestarea unor boli ale tubului digestiv, precum ulcerul, colecistita, neoplaziile sau stenozele digestive", atrage atenţia dr Şerban Gologan, medic specialist gastroenterolog la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias. Deşi mai rar, disconfortul abdominal poate fi cauzat de stres, de anxietate sau depresie.

Fără grabă

În cele mai multe cazuri, aerofagia poate fi evitată prin simpla corectare a obiceiurilor alimentare nesănătoase. Este foarte important în acest sens să alocăm mai mult timp mesei, să mestecăm fără grabă şi să nu desfăşurăm alte activităţi în paralel, precum vorbitul sau fumatul. Poziţia la masă este şi ea importantă. O poziţie defectuoasă perturbă funcţionarea corectă a inelului musculos aflat la trecerea din esofag în stomac şi favorizează aerofagia. "Este recomandată fracţionarea meselor (mese mici şi dese), evitarea băuturilor carbogazoase, a alimentelor de tip fast food, a prăjelilor, a cărnii în exces, a dulciurilor concentrate şi a gumei de mestecat", ne sfătuieşte dr Şerban Gologan.

Cînd aerofagia devine deranjantă, ea trebuie investigată pentru a exclude afecţiunile tubului digestiv. Medicul poate solicita investigaţii gastrointestinale precum endoscopia digestivă, ecografia abdominală sau examenele radiologice.


SUGARI. În timpul suptului, bebeluşii îngurgitează şi mici cantităţi de aer o dată cu laptele. Pe de altă parte, laptele matern supt în forţă de bebeluşi devine spumos şi conţine bule de aer. De aceea, bebeluşii trebuie ţinuţi în poziţie verticală după alăptare, pentru a-i ajuta să eructeze.

TRATAMENT. Există mai multe preparate farmaceutice care tratează aerofagia. Cărbunele activat, argilele absorbante, simeticonul reduc volumul gazelor şi ameliorează senzaţia de balonare. Prokineticele (metoclopramid, domperidon) pot de asemenea să amelioreze simptomele neplăcute prin stimularea motilităţii intestinale.