Bolile din vârful ţigărilor

Ce-ar fi dacă am renunţa la fumat în primăvara asta? Iată câteva motive! De multe ori, argumentele repetate la nesfârşit ajung să-şi piardă tăria, să se demonetizeze.

Toţi ştim că fumatul e dăunător sănătăţii, fiind un factor de risc sau un agent etiologic în multe afecţiuni, mult mai multe decât se credea în deceniul trecut. Cei mai mulţi ne gândim automat la cancerul pulmonar sau bronhopneumopatia cronică obstructivă, dar efectul nociv al tutunului nu se limitează la plămân, deşi chiar acest singur detaliu ar trebui să fie suficient.

LIGHT, MENTOLATE, PIPĂ, FOI...
Trebuie menţionat că nici un produs de tutun nu este sigur: nici cele light, nici cele mentolate. Nici fumătorii de ţigări de foi sau pipă, care inhalează mai puţin, nu scapă de riscuri, mai ales în zona buco-faringiană. Riscurile depind totuşi de numărul de ţigări fumate zilnic, numărul de ani dedicaţi acestui viciu şi vârsta la care se începe (din păcate, aceasta scade din ce în ce mai mult). Dacă vă lăsaţi de fumat, reparaţiile celulare încep imediat, dar, din nefericire, ele ţin ani în şir. Din aceste cauze, se consideră că fumatul este principala cauză prevenibilă a unor maladii grave, mortale.

CANCERE
Fumatul este răspunzător pentru aproximativ 30% dintre cancere. În aproape 90% dintre cazurile de cancer pulmonar se incriminează tutunul. Bărbaţii care fumează au un risc de 22 de ori mai mare de a face acest cancer decât nefumătorii, iar femeile, de 13 ori mai mare. Chiar după abandonarea fumatului, durează aproape 15 ani până când riscul îmbolnăvirii ajunge egal cu cel al unei persoane care nu a fumat niciodată.

Cancerul pulmonar se manifestă prin: tuse cronică, respiraţie dificilă sau şuierătoare, durere toracică, expectoraţii cu sânge. Din păcate, cancerul pulmonar este depistat de obicei în stadiile avansate ale bolii, când şi posibilităţile de tratament sunt mai puţin eficiente. Şi alte tipuri de cancer sunt favorizate de fumat, mai ales cancerele cavităţii bucale, buzelor, limbii (la care riscul îmbolnăvirii este de patru-cinci ori mai mare comparativ cu cel al nefumătorilor), dar şi cel de faringe, vezică urinară, laringe, esofag, stomac, rinichi, pancreas, col uterin, diferite tipuri de leucemii. HAOS

Bolile cardiovasculare sunt şi ele mai frecvente, deoarece tutunul accelerează ateroscleroza, creşte nivelul colesterolului, contractă şi îngustează vasele de sânge. Bolile coronariene se produc de trei-patru ori mai frecvent decât la nefumători şi cel puţin o treime din infarcturi este cauzată în principal de fumat. De asemenea, riscul de accident vascular cerebral se dublează, iar cel pentru producerea arteriopatiei cronice obstructive (cu îngustarea arterelor membrelor inferioare, durere la mers, în final putându-se ajunge la gangrenă şi pierderea membrului) creşte ameţitor, de peste zece ori.

Pe plan mondial, bronhopneumonia cronică obstructivă este din ce în ce mai frecventă, situându-se pe locul patru într-un clasament al cauzelor de deces. În 90% dintre cazuri este provocată de fumat. Se caracterizează prin inflamaţia căilor respiratorii şi producţie crescută de mucus, care îngustează căile respiratorii şi fac respiraţia dificilă. Tusea este cronică.

De asemenea, fumatul favorizează producerea pneumoniilor (prin deteriorarea funcţiei respiratorii şi probabil scăderea imunităţii), exacerbează astmul bronşic şi expune la infecţii respiratorii repetate. Ochiul este şi el sensibil. Apar mai frecvent şi precoce cataracta, degenerescenţa maculară (distrugerea retinei) şi afectarea nervului optic, care duce în timp la pierderea vederii.




CHIMIE FATALĂ
Tutunul conţine peste 4.000 de substanţe chimice, dintre care 400 sunt toxice şi 80 recunoscute drept cancerigene. În timpul fumatului, temperatura capătului aflat între buze ajunge la 60 de grade Celsius, în timp ce la vârf este de câteva ori mai mare. Aceste substanţe nocive intră în sânge, ajungând practic în toate organele, unde îşi exercită efectul lor nefast. Vase, inimă, rinichi, sistem digestiv sau respirator, ochi, fumul ţigării se insinuează treptat, devenind un abur al morţii!

GRAVIDA ŞI NOU-NĂSCUTUL
Poate că femeile însărcinate nu mănâncă întotdeauna pentru doi, dar în mod sigur fumează pentru doi, ceea ce le expune pe ele însele, dar mai ales fătul, la grave complicaţii. Substanţele toxice din tutun trec bariera placentară, afectând fătul. De asemenea, se produce îngustarea vaselor din cordonul ombilical, ceea ce face ca fătul să primească mai puţine substanţe nutritive şi oxigen.

Viitoarele mame prezintă mai des placenta previa (poziţionarea anormală a placentei în partea inferioară a uterului, care împiedică desfăşurarea fiziologică a naşterii), dezlipire de placentă, naşteri premature, avort spontan etc. Efecte nocive apar şi la mamele fumătoare care alăptează. Tutunul este incriminat în apariţia a numeroase malformaţii fetale.

Aproximativ 30% dintre cazurile de prematuritate apar la nou-născuţii cu mame fumătoare. Chiar cei născuţi la termen au o greutate mai mică la naştere (de obicei sub 2.500 grame). Moartea subită a nou-născutului se produce, de asemenea, mai frecvent. Femeile fumătoare, dar şi bărbaţii au mult mai frecvent probleme de infertilitate.

BOLI DE INIMĂ
Fumatul reprezintă un risc binecunoscut pentru afecţiunile cardiovasculare. În Europa, aproximativ 450.000 de persoane mor anual din cauza afecţiunilor cardiovasculare legate de fumat. În România, 14.817 persoane mor anual din cauza afecţiunilor cardiovasculare legate de fumat (12.169 bărbaţi şi 2.648 femei). Studiile au demonstrat că renunţarea la fumat reduce riscul relativ de deces cu 36% la fumătorii care suferă de afecţiuni cardiace coronariene.

PASIVII
Foarte expuşi complicaţiilor organice sunt şi fumătorii pasivi: copiii cu părinţi fumători, persoanele care lucrează sau trăiesc în medii în care se fumează. Pentru ei şi, fireşte, pentru fumătorul însuşi, renunţarea la fumat este importantă, chiar vitală. Dacă acest lucru este greu de făcut se pot folosi metode de substituire a nicotinei, care este principala substanţă ce crează dependenţă, prin plasturi, gumă sau spray nazal.

În cazurile mai grave discutaţi cu medicul despre oportunitatea administrării unor medicamente cu acest efect. Puteţi apela, de asemenea, la consiliere psihologică sau alte metode de terapie neconvenţională.

ÎNDEMN
"Pacienţii trebuie să fie întotdeauna încurajaţi şi trebuie să li se ofere sprijin în renunţarea la fumat în urma unui incident cardiac, precum un infarct sau un accident cardiovascular. Cu toate acestea, dovezile demonstrează că, în realitate, nu se întâmplă întotdeauna astfel. Este nevoie de mult efort în vederea sprijinirii pacienţilor pentru a renunţa la fumat", explică prof. dr Serena Tonstad, medic, doctor în medicină, medic-şef şi profesor la Departamentul de cardiologie preventivă din cadrul Spitalului Universitar din Oslo. Ceea ce presupune consultarea un specialist care să prescrie formula care să-l ajute pe fumător să renunţe la acest viciu.