Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acasă, la locul de muncă, in week-end, in vacanţă puneţi-vă in mişcare. Astfel veţi pune pe fugă bolile, bătrăneţea şi stresul.
Acasă, la locul de muncă, in week-end, in vacanţă puneţi-vă in mişcare. Astfel veţi pune pe fugă bolile, bătrăneţea şi stresul.
"Nici o zi fără mişcare!" Sună ca un clişeu. Dar de fapt este un lucru esenţial. Fie că mergeţi măcar un kilometru pe jos, că luaţi cursuri de dans, că mergeţi in drumeţie pe munte sau, la sfărşit de săptămănă, vă duceţi la bazin să inotaţi, este important să faceţi ceva pentru a vă menţine in formă maximă. Nu neapărat doar din punctul de vedere al aspectului fizic. Pentru că sportul, de orice fel, chiar dacă nu ne face să ajungem la dimensiunile ideale, in mod cert previne bolile prin intărirea sistemului imunitar. Atunci cănd s-au instalat deja diverse afecţiuni ale sistemului circulator, ale inimii, ale altor organe, mişcarea, de această dată sub supravegherea indeaproape a medicului curant, face minuni. Nici nu mai vorbim despre nenumăratele studii realizate in intreaga lume de-a lungul timpului care intăresc toate aceste ipoteze şi, mai mult, subliniază faptul că mişcarea ne prelungeşte viaţa cu cel puţin patru-cinci ani.
Citește pe Antena3.ro
Cum ne mobilizăm?
E clar, beneficiile unei singure ore de sport zilnic sunt nenumărate. Iar oboseala şi eventualele mici neplăceri cauzate de mişcarea efectuată regulat sunt incomparabile cu problemele care apar in cazul persoanelor sedentare, care cu greu se mişcă de pe scaunul din birou la cel din maşină. Din păcate, de foarte multe ori, ne apucăm de sport doar după ce ne deschid ochii medicii: că avem dureri de spate cauzate de statul pe scaun, probleme de circulaţie, un nivel crescut al colesterolului... Şi foarte puţini dintre noi ştiu că toate acestea pot fi prevenite foarte simplu: printr-un stil de viaţă echilibrat, in care mişcarea face parte din rutina zilnică.
Dar... cum facem să ne mobilizăm? Ne sunt foarte cunoscute scuze precum: "Nu am timp", "Nu am echipament de sport", "Sala de fitness e prea departe de blocul meu", "Cănd alerg mă dor tălpile prea tare". Ce-ar fi ca, in loc să ne plăngem incontinuu, să scurtăm timpul pe care il alocăm cafelei de dimineaţă cu o jumătate de oră şi, in loc de fumul ţigării, să ne umplem plămănii cu aer proaspăt pe parcursul inviorării de dimineaţă. Specialistul nostru, instructorul de fitness Luiza Bucur, de la FC Naţional Fitness Center, ne spune că nu este nevoie nici măcar să ne dăm jos din pat, decăt pentru a deschide fereastra. Apoi trebuie să realizăm căteva mişcări: de intindere a trunchiului, ducănd braţele sus şi genunchii lateral, de ridicare a picioarelor. "Sunt exerciţii pe care le puteţi efectua in fiecare dimineaţă, imediat ce v-aţi trezit. Pentru ca efectul să fie maxim, trebuie să menţineţi fiecare poziţie 15-20 de secunde, timp in care să respiraţi profund", explică instructorul Luiza Bucur.
La sfărşit de săptămănă
Iar dacă pe parcursul săptămănii timpul chiar nu ne permite să mergem la sală, să alergăm sau pur şi simplu să facem o plimbare intr-un ritm alert prin parc, atunci ar trebui să profităm de sfărşitul de săptămănă pentru a ne pune in mişcare. Vara, in week-end-urile pe care ni le petrecem la mare, specialistul nostru ne recomandă să nu mergem doar la plajă. Ci să descoperim plăcerea sporturilor in apă: inot, volei, polo, schi nautic, aquagimnastică şi, de ce nu, scuba diving, un sport care se practică şi la Marea Neagră. Mişcarea in apă are o serie de avantaje, spre deosebire de cea pe uscat: apa neutralizează greutatea corporală, ne face să ne simţim mai uşori. Şi totuşi, mişcările in apă solicită mai mult musculatura corpului, deoarece apa opune rezistenţă de
12 ori mai mare decăt aerul. Iar un exerciţiu efectuat in apă echivalează cu zece realizate pe sol. De aceea, după o oră de "joacă" in apă, ne vom tonifia muşchii, vom dobăndi mai multă elasticitate, ne vom imbunătăţi circulaţia sangvină şi, in plus, ne relaxăm.
Inimă, plămăni, articulaţii
Â
Beneficiile activităţii fizice sunt mult prea numeroase pentru a le menţiona in intregime. Printre cele mai importante avantaje se numără stimularea sistemelor cardiovascular şi pulmonar, tonifierea aparatului locomotor, intărirea rezistenţei organismului la infecţii, prevenirea unor boli precum diabetul, obezitatea şi chiar cancerul. Detaliază efectele pozitive ale activităţii fizice dr Gigi Teodoru, medic primar recuperare medicală şi balneologie, şeful Secţiei de recuperare medicală din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Militar Central.
O serie de studii au demonstrat că persoanele care practică in mod constant exerciţii fizice au mai puţine riscuri decăt sedentarii de a suferi de hipertensiune arterială, infarcte sau accidente vasculare cerebrale. La nivelul aparatului pulmonar, activitatea fizică măreşte capacitatea respiratorie. Mişcarea are totodată efecte pozitive asupra sistemului muscular şi osos. Persoanele active sunt protejate de osteoporoză, reumatism sau artroză. Dezvoltarea masei musculare datorită exerciţiilor fizice, asociată cu o alimentaţie echilibrată, contribuie la menţinerea greutăţii in limite normale. Sportul menţine şi imbunătăţeşte reflexele, ceea ce previne căzăturile accidentale in cazul vărstnicilor. In concluzie, sportul imbunătăţeşte speranţa de viaţă şi calitatea vieţii celor care il practică. In plus, mişcarea are un rol psiho-social: intăreşte respectul de sine, permite integrarea intr-un grup şi previne astfel izolarea socială.
Adevăruri despre sport
Despre activitatea fizică circulă tot felul de mituri, foarte mulţi avănd impresia că ştiu totul despre sport. Dr Gigi Teodoru lămureşte căteva aspecte controversate legate de mişcare. Să incepem cu copiii. Un copil astmatic nu are voie să facă sport? "Fals. Un copil care suferă de astm chiar are nevoie de mişcare. Sub indrumarea unui specialist el poate face gimnastică medicală pentru dezvoltarea capacităţii respiratorii. Atăt timp căt astmul este ţinut sub control cu ajutorul tratamentului specific, copilul poate duce o viaţă normală asemenea celorlalţi copii şi poate practica orice sport doreşte. De altfel, există sportivi astmatici care au ajuns să fie medaliaţi la Jocurile Olimpice. Un copil astmatic care nu face nici un fel de mişcare poate suferi o criză de astm la cel mai mic efort. De aceea, părinţii cad in capcana interzicerii sportului pentru cel mic. In realitate, aceşti părinţi ii fac mai mult rău decăt bine copilului lor. Practicănd un sport, copilul cu astm capătă rezistenţă la efort şi invaţă cum să facă mişcare fără probleme."
In cazul adulţilor, o mare preocupare o reprezintă menţinerea siluetei. Mulţi cred insă că practicarea unui sport este suficientă pentru a slăbi. "Greşit. Numai activitatea fizică, fără o dietă adecvată, nu este soluţia ideală pentru controlul greutăţii corporale. Pentru a elimina kilogramele suplimentare este necesar să reducem aportul caloric, iar pe de altă parte să sporim arderea caloriilor. De exemplu, o oră de mers pe bicicletă sau de inot permite arderea a 400-600 de calorii. Un kilometru de mers pe jos ajută la arderea a 65 de calorii, iar alergarea pe acceaşi distanţă consumă 80 de calorii. Atenţie insă, persoanele supraponderale şi obeze trebuie să evite alergarea şi mersul pe jos intensiv pentru a-şi proteja articulaţiile. Cele mai potrivite activităţi pentru menţinerea siluetei sunt inotul, ciclismul şi gimnastica."
Problema la care se găndesc majoritatea vărstnicilor care doresc să aibă o viaţă activă este dacă efortul măreşte tensiunea arterială. In cazul acestor persoane este recomandată activitatea fizică moderată, dar constantă. Mersul pe jos sau pe bicicletă constituie un antrenament eficient pentru inimă. Muşchiul cardiac funcţionează mai bine dacă este "pus la treabă", se adaptează la efort, iar cu timpul nu mai oboseşte atăt de repede ca inainte de practicarea unei activităţi fizice. Important este ca hipertensivii să nu exagereze cu efortul fizic şi să ceară sfatul medicului cu privire la tipul de activitate practicată şi durata acesteia.
DRUMEŢII. Munţii din Romănia ascund nenumărate trasee mai mult sau mai puţin dificile. Iar beneficiile drumeţiilor pe munte sunt extrem de variate: de la imbunătăţirea circulaţiei sangvine, arderea unui număr mare de calorii, creşterea forţei musculare, oxigenarea creierului, pănă la inlăturarea tensiunilor nervoase, relaxare şi prevenirea depresiilor. Cel mai important este să vă echipaţi corespunzător, cu bocanci care nu alunecă şi care ţin glezna fixă, pentru a evita luxaţiile. Imbrăcămintea trebuie să fie comodă, dar să vă acopere tot corpul, pentru că niciodată nu ştim ce ne aşteaptă pe traseu. Din rucsac nu trebuie să lipsească o trusă de prim ajutor. Pentru incepători se recomandă traseele uşoare, in special cele de pe Muntele Ciucaş.
SEDENTARISM. Lipsa activităţii fizice periodice defineşte sedentarismul. De exemplu, o persoană care lucrează la birou, işi parchează maşina la scară şi este dependentă de lift este sedentară chiar dacă merge o săptămănă pe an la schi sau inoată in fiecare zi in concediul petrecut la mare. Lupta impotriva sedentarismului inseamnă a face mişcare periodic, cel puţin de două-trei ori pe săptămănă. Lipsa mişcării este vinovată de boli cardiovasculare, obezitate, diabet, stări depresive, osteoporoză.
SEXUALITATE. Un recent studiu american aduce o veste bună bărbaţilor. Cei care practică periodic o activitate fizică au mai puţine riscuri ca după 40 de ani să se confrunte cu disfuncţii sexuale. Autorii studiului le recomandă bărbaţilor pentru a-şi menţine virilitatea să practice inotul, alergarea, exerciţiile pentru dezvoltarea musculaturii şi mai puţin ciclismul. Mersul pe bicicletă provoacă uneori traumatisme in zona organelor sexuale, ceea ce favorizează apariţia disfuncţiilor erectile.
Sfatul medicului
Principalele contraindicaţii ale activităţii fizice se referă la persoanele cu afecţiuni cardiace grave (insuficienţă cardiacă, infarct). Indiferent de vărstă şi de eventuale afecţiuni, important este ca amatorii de mişcare să ceară sfatul medicului inainte de a incepe practicarea unei activităţi fizice. Exerciţiile trebuie adaptate fiecărei persoane in parte. Dr. Gigi Teodoru ne aminteşte că "lupta contra sedentarismului nu presupune o competiţie sportivă. Cei care fac o activitate fizică pentru menţinerea sănătăţii nu trebuie să doboare recorduri".
