O data cu venirea primaverii, plimbarile sau odihna in parc sunt ideale pentru a ne relaxa. Dar razele soarelui ne pot oferi surprize neplacute. Chiar si dupa putin timp de stat la soare, este posibil ca zonele expuse sa se inroseasca si sa se acopere cu bubite care provoaca mancarimi. Astfel descoperim ca suferim de alergie solara sau fotosensibilitate, o eruptie cutanata foarte frecventa care afecteaza in principal copiii si femeile tinere. Conferentiar doctor Olga Simionescu, medic primar dermatolog la Spitalul Colentina, spune ca: "Daca ar fi sa raportam frecventa alergiei solare la fototipurile cutanate, de obicei fototipurile I si II sunt cele mai expuse, adica persoanele blonde, cu pielea deschisa, dar se pot intalni si la fototipul III, persoane brunete".

URTICARIE, FOTODERMATITA, LUPUS

Medicii inregistreaza o explozie a cazurilor de intoleranta la razele soarelui mai ales in luna mai, cand oamenii renunta la hainele groase si trec la tricouri, bluze decoltate, fuste scurte. Pe zonele acoperite in timpul iernii si expuse brusc la raze ultraviolete – decolteu, gat, umeri, brate, spate, maini si picioare – apar reactiile alergice. De obicei, fata este scutita de aceasta eruptie.

Majoritatea persoanelor alergice la razele ultraviolete fac urticarie solara. Un astfel de pacient spune intotdeauna: "Nu suport soarele". Dar mai exista cazuri cand eruptia apare la pacienti care iau anumite medicamente fotosensibilizante, cum ar fi tetraciclina. Un alt exemplu de fotosensibilitate este fitofotodermatita de contact. Afectiunea apare la cei care lucreaza in gradina si carora unele plante le biciuiesc pielea. Sucul plantelor in asociere cu razele soarelui provoaca eruptii cutanate exact pe zonele expuse. Patrunjelul este cea mai periculoasa planta din acest punct de vedere. Reactii alergice apar si in urma utilizarii anumitor cosmetice, parfumuri, lotiuni, servetele demachiante. Pe zonele de aplicare, razele soarelui lasa pete hiperpigmentate, afectiune numita fotodermatita de contact. Oricum, dermatologii recomanda tuturor sa evite vara utilizarea produselor care nu sunt testate dermatologic si care contin parfum sau alcool. "Fotosensibilitatea se manifesta si la pacientii cu lupus eritematos sistemic. De fapt, raspunsul anormal al pielii la radiatia solara este unul dintre cele 11 criterii prin care se stabileste diagnosticul acestei afectiuni", ne informeaza conferentiar doctor Olga Simionescu. In cazul celor cu urticarie solara simpla, totul reintra in normal dupa 8-10 zile daca in tot acest timp a fost evitat soarele. Dar problema este ca alergia se poate repeta anul viitor sau de fiecare data cand va expuneti neprotejati la soare. Tocmai de aceea, persoanele carora inrosirea pielii si mancarimile le-au dat batai de cap in repetate randuri ar trebui sa evite soarele. Ele vor folosi produse cosmetice cu factor de protectie solara (FPS) peste 30 sau ecran total de fiecare data cand le vede soarele. Dar, de obicei, nu este de ajuns aplicarea produselor cu filtru UV (agenti ecran). Persoanele vizate ar trebui sa stea vara la umbra sau penumbra, sa poarte palarii cu boruri largi, imbracaminte lejera, pentru ca pielea sa respire in voie (transpiratia favorizeaza eruptia). In sprijinul acestora vin si noile tehnologii cu ajutorul carora s-au creat haine cu factor de protectie solara 8.

ARSURI

Nu trebuie sa uitam ca orice inrosire a pielii nu inseamna o alergie solara. Desi sunt provocate de aceleasi radiatii ultraviolete, cele de tip B (UVB), alergia solara se deosebeste de arsura solara. In cazul arsurii, pe locurile expuse la soare apar placarde – zone intinse rosii, cu marginea bine precizata de costumul de baie sau tricou. Daca inrosirea este generalizata, pe piele pot aparea si vezicule (basicute). In aceasta categorie se inscriu arsurile solare de gradul II-III. Durerile si usturimile sunt impresionante, fiind insotite de febra, stare de lesin, greata, varsaturi. Astfel de pacienti reprezinta o urgenta medicala, pentru ca prin suprafetele afectate se pierd substante importante. Consecintele sunt dintre cele mai grave: scaderea activitatii cardiace, coma si chiar decesul in cazul bolnavilor cronici.

TRATAMENT In cazul urticariei solare, pielea se spala cu apa calduta si se aplica solutii antialergice recomandate de medic. Totodata, pacientii care au suferit arsuri solare trebuie sa plece imediat de la soare. Medicul dermatolog Olga Simionescu recomanda in aceste cazuri hidratarea si administrarea unor antitermice usoare (algocalmin, paracetamol), antiinflamatoare nesteroidiene (aspirina), daca nu sufera de ulcer gastric. Local se aplica mixturi cu hidrocortizon, in nici un caz iaurt sau alte leacuri babesti. Daca veziculele sunt mari, pacientul trebuie sa se adreseze de urgenta dermatologului, care va prescrie tratament cu perfuzii si corticoterapie.

PROTECTIE. "Crema fotoprotectoare trebuie aplicata cu podul palmei pline pe toate zonele expuse la soare: fata, decolteul, spatele, bratele, picioarele. Aplicarea trebuie facuta cu 10 minute inaintea expunerii la soare", recomanda conf. dr. Olga Simionescu. Daca stati in plin soare reinnoiti stratul de crema o data la doua ore. Daca intrati in apa, crema trebuie aplicata mai des. Daca aveti alunite sau unele contraindicatii privind radiatiile solare, alegeti un factor de protectie 30 sau ecran total. Atentie! Cremele fotoprotectoare se pot transforma in dusmani daca sunt de calitate indoielnica. Astfel de produse contin substante alergenice, care determina aparitia reactiilor alergice. Produsele pe etichetele carora se mentioneaza "Testat dermatologic" sunt superioare si sigure.

STIRI

ASPARTAM. Autoritatea Europeana a Securitatii Alimentelor (AESA) confirma ca aspartamul nu reprezinta un pericol, respingand concluziile unui studiu potrivit caruia consumul periodic al acestui indulcitor creste riscul de leucemie si limfom. Dupa evaluarea acestor riscuri, AESA informeaza ca "nu exista dovezi stiintifice care sa interzica utilizarea aspartamului in alimentatie". CANCER. Tinerii cu varste intre 15 si 24 de ani suferinzi de cancer ar trebui sa beneficieze de ingrijire medicala adaptata. Ei nu trebuie transferati de la sectiile de pediatrie la cele de adulti sau invers, recomanda Liga contra cancerului. Principala problema este legata de alegerea protocolului de tratament. Copiii suporta doze chimioterapice mai mari decat adultii, iar tinerilor intre 15 si 24 de ani trebuie sa li se administreze doze intermediare. De asemenea, tinerii au nevoie de informatii corecte despre boala lor, dar adaptate varstei. AVC. Potrivit profesorului Magdy Selim de la Universitatea din Boston, cocteilul compus din aspirina, o statina si un antihipertensiv reduce gravitatea accidentului vascular cerebral (AVC). Medicul a tinut sub observatie 179 de persoane spitalizate pentru AVC. In functie de tratamentul luat de fiecare pacient inainte de accident, au fost impartiti in cinci grupuri: primul nu urma nici un tratament, al doilea lua doar aspirina, al treilea aspirina si un antihipertensiv, al patrulea aspirina si statina, iar al cincilea grup lua cele trei medicamente. Pacientii care se tratau cu aspirina, statina si antihipertensiv prezentau cele mai mici accidente cerebrale. De altfel, 65% dintre acestia au fost externati in stare foarte buna.