Ce ascund amortelile?

Cine nu cunoaste acea senzatie ciudata cand iti amorteste un picior dupa ce ai stat mult timp ghemuit, de exemplu. Sau te trezesti cu mana amortita dupa ce ai dormit cu ea sub cap. Amortelile si furnicaturile ne deranjeaza frecvent, dar in general nu sunt grave. Prin aceste mesaje corpul ne atrage atentia asupra disfunctiei pasagere a unui nerv presat sau intins din cauza pozitiei vicioase. Indreptarea piciorului de exemplu, miscarea lui sunt suficiente pentru ca amorteala sa dispara. Uneori insa, amortelile pot ascunde o afectiune serioasa. Cauza amortelilor se stabileste in functie de zonele afectate.

Parestezii ale picioarelor

Precedate deseori de contractii musculare (carcei), amortelile gambelor rezulta in majoritatea cazurilor din pricina insuficientei circulatorii. Cativa pasi sau masajul usor al gambei restabilesc circulatia periferica, dar daca amortelile se repeta frecvent consultati medicul. Insuficienta circulatorie si varicele explica de asemenea furnicaturile in talpa, frecvente la femei dupa o anumita varsta.

Amortelile difuze si persistente la nivelul picioarelor, numite de medici parestezii, semnaleaza o suferinta nervoasa. Diabetul, administrarea unor medicamente (chimioterapie), intoxicatia alcoolica sunt la originea polinevritelor manifestate prin amorteli. De asemenea, unele boli genetice dau amorteli, dar in aceste cazuri sunt insotite si de alte semne precum slabirea fortei musculare (distrofie neuromusculara). Unele tumori cerebrale, accidentele vasculare cerebrale localizate in zona frontala a creierului sunt cauze ale amortelilor la nivelul membrelor inferioare. Academician profesor doctor Constantin Popa, directorul Institutului de Boli Cerebrovasculare "Vlad Voiculescu", atrage atentia ca foarte frecvente in randul populatiei sunt paresteziile aparute in urma herniei de disc, care comprima nervii periferici sau chiar maduva spinarii. In aceste cazuri, indicatia medicilor este interventia chirurgicala.

INVESTIGATII. In cazul pacientilor cu parestezii se impun anumite examene medicale. In prima faza, medicul verifica reflexele pacientului si ii evalueaza circulatia venoasa si arteriala. In cazul unor suspiciuni, medicul poate solicita in continuare investigatii suplimentare: electromiograma (o inregistrare electrica a activitatii musculare), examen Doppler (o ecografie care ofera informatii in ceea ce priveste blocarea unui vas de sange cu un cheag). In cazurile grave sunt necesare tomografia computerizata sau chiar rezonanta magneto-nucleara (RMN).

MAINI. Cand amortelile apar la nivelul mainilor poate fi vorba despre sindromul de canal carpian. Nervul median trece la nivelul pumnului printr-o zona formata din os si ligamente, unde poate fi comprimat din diverse cauze: luarea in greutate, efectuarea unor miscari repetate care duc la umflaturi si inflamarea nervului. Amortelile apar mai ales in timpul noptii, uneori trezind din somn persoana afectata. Unele tratamente locale calmeaza inflamarea nervului median, dar in cazurile grave se impune operatia pentru decompresarea lui. Cand amortesc ambele maini, cauza poate fi spondiloza cervicala, dar si sindromul Reynaud poate fi la originea furnicaturilor. Sindromul mai este insa insotit de invinetirea unuia sau mai multor degete, declansata in special de expunerea la frig. Amortelile pot fi diminuate prin incalzire sau frectionare, trecand in mod normal fara consecinte semnificative.

PANICA. Persoanele stresate se plang frecvent de amorteli sau furnicaturi la nivelul mainilor si fetei, mai ales in jurul buzelor sau pleoapelor, insotite de tremuraturi, frica fara un motiv anume, palpitatii. Sunt semne specifice atacurilor de panica sau crizelor de spasmofilie. In aceste cazuri insa, dupa un sfert de ora, simptomele dispar de la sine.