Ce deranj aduce frigul in organism

Se burzuluieste vremea, e si firesc sa ne bata frigul in geam ca, vorba ceea, deja se anunta sfaraitul carnatilor de Craciun pe jaratecul sarbatorii. Dar cand se inaspreste vremea, tot mai mult ii vezi pe oameni cu nasul in batiste si stranutand vartos. Ba dupa o rafala de tuse, pe unii, mai prost crescuti, ii observ cum trag un scuipat vartos pe trotuar crezand ca-si dreg vocea.

PERICOLE PUBLICE

Apropo, toate cele aratate in frazele ultime sunt pur si simplu pericol pentru cei din jur. Pai sa le luam pe rand. Stranutul apare in guturai cand in nas apare un proces de iritatie si prin evacuarea brusca de aer in stranut aparatul respirator superior cauta sa elimine particulele straine si agentii, de regula virusuri. In guturaie ce au produs leziunile in mucoasa nasului, stranutul curata cat de cat canalele respiratorii superioare, dar partea rea e ca ii contamineaza cu virusuri si pe vecinii omului guturuiat. Ce sa mai vorbim de scuipatul pe jos. Cand prin sputa se arunca mucus cu germeni rai, sputa scuipata pe trotuar se usuca, dar germenii nu mor si sunt vanturati de curenti de aer si ii infecteaza pe altii. Dupa cum si obiceiul suflatului nasului in batista contine in el o capcana. In batista se sufla mucoasa nazala adesea suprainfectata cu bacterii. Dublat de faptul ca, atunci cand ne stergem la nas cu batista, mai colectam si bacteriile de pe pielea nasului si introducem acesti microbi cu ajutorul batistei tocmai in nari. Batista ar trebui folosita doar de trei-patru ori si apoi data la spalat. In realitate, oamenii folosesc o batista timp de trei-patru zile, transformand-o intr-o cale de suprainfectare cu microbi a mucoaselor din aparatul respirator superior. Suprainfectarea cu bacterii ar fi mai mica daca s-ar folosi la stergerea nasului servetele de unica folosinta, ce se arunca dupa o singura utilizare. Frigul ii afecteaza pe oameni de la nas in jos, avand o actiune nu tocmai pozitiva asupra cailor respiratorii. Adica frigul produce alta stare in nas, gat, faringe, laringe, trahee, plamani. Trebuie sa se stie ca suprafata de schimb intre aer si sange in aparatul respirator este de 40-80 mp. Cand tragem aer, deci cand inspiram, suprafata este mare de 80 mp, caci in alveolele din plamani, in acesti mici saculeti, se face transferul de oxigen din aerul inspirat la sangele care se oxigeneaza. In timpul expiratiei, cand dam afara aerul saracit in oxigen, suprafata de schimb de gaze este la nivelul inferior este de doar 40 mp. In timpul inspirului, alveolele din plamani, acei mici saculeti, vin in contact nu numai cu aerul ce a fost tras in pipet, ci si cu germenii prezenti in acest aer.

EXPLICATII CA LA CARTE

Prof. dr. Adrian Streinu Cercel, directorul Institutului de Boli Infectioase M. Bals, explica ce mecanisme se pun in miscare in bolile sezonului rece. Bronhiile pana la diametrul de 2 mm sunt prevazute cu musculatura si transversala, dar si longitudinala, ce fac o constrictie necesara schimbului de gaze. In bronhiile plamanului exista si niste cili, niste picioruse, care se misca toti in aceeasi directie, ca un covor rulant, care elimina mucusul si particulele straine dinspre plaman spre gura. In bronhii, pe langa cili, se afla un mucus pe care germenii ajunsi in bronhii se prind ca mustele pe o hartie cu lipici. La vanturarea aerului in respiratie, particulele cu germeni sunt aruncate pe peretii bronhiilor si cilii scot acest mucus cu germeni spre gura, ei fiind eliminati fie prin tuse, fie prin scuiparea sputei. Frigul de afara produce o vasoconstrictie, deci scade debitul de sange in vase, scade astfel si temperatura, si apar brese in mucus, iar bacteriile si virusurile se fixeaza in aceste brese din mucozitati inmultindu-se. La nivelul foselor nazale se fixeaza mai intai virusuri si apar infectii in caile superioare, in nas si gat, ceea ce se numeste guturai. Guturaiul este produs de virusuri si in zonele respective apare o iritatie, de unde si stranatul care incearca sa elimine particulele si agentii ce au produs leziunile.

In mod normal, guturaiul dureaza trei-patru zile cu scurgerea unui lichid limpede din nas. Dar frigul de afara impiedica mecanismele de aparare ale organismului sa lucreze la turatie maxima, asa ca apar si suprainfectii cu bacterii in mucoasa nazala. Bacteriile, adica microbii, se aciuesc in santurile din mucoasa nazala sapate de virusuri in timpul guturaiului. Afla de acesti microbi sangele din vasele si celulele albe cu mai multe nuclee din sange. Ele se iau la bataie cu bacteriile si din razboiul acesta apare puroiul.

ATENTIE LA ANTIBIOTICE!

Cand secretia din nas nu mai este apoasa, ca in guturai, ci apare o secretie cu puroi, trebuie sa mergem la medic, fiindca a aparut suprainfectia cu bacterii si trebuie recomandate antibiotice. La inceput, in faza de guturai, nu se prescriu antibiotice. Mai intai ca virusurile nu sunt atacate de antibiotice, iar acestea fac o treaba proasta, omoara bacteriile bune din flora nazala, asa ca, atunci cand isi fac aparitia bacteriile rele in suprainfectii, bacteriile pozitive nu mai exista pentru a se lupta cu agresorii. Oricum, numai medicul este cel care hotaraste folosirea antibioticelor si care dintre acestea este recomandat.

Daca procesul de boala coboara spre laringe, apare laringita si se pierde vocea. Totodata, se simt furnicaturi in gat, omul isi drege vocea, dar jocul de aer pe distanta scurta accelereaza inflamatia locala. Laringita trebuie tratata de medic cu medicatie antivirala si antiinflamatoare. Laringitele nu trebuie neglijate, fiindca devin laringite cronice si prin multe recidive apar chiar tumori.

TRAHEITA SI BRONSITA. Pneumonia. Cand procesul coboara mai jos, se ajunge in trahee si apar traheitele cu tuse seaca, stranut, dureri in spatele sternului, cu o stare proasta, caci oxigenarea e redusa. Cand procesul infectios coboara mai jos, in bronhii, apare bronsita, iar bacteriile au tendinta sa-si faca mici cuiburi, sapand in bronhii care se vindeca, dar produc cicatrice. Se ajunge la bronsectazie, in zonele cu cicatrice nu mai exista mucoasa si acolo dorm bacterii care se acutizeaza, producand bronsita cronica obstructiva. Acest BPOC se acutizeaza si prin fumat. Dupa o tigara, cilii care se misca eliminand mucusul si particulele nedorite sunt paralizati 20 de minute, iar dupa 20 de minute de la tigara trasa in piept miscarea lor este mai inceata. Cand boala coboara la nivelul alveolelor din plamani, infectia duce la pneumonie cu junghi intercostal, cu lipsa de aer, cu tuse, cu sputa, cu temperaturi mari de 39-40 de grade.

VACCIN ANTIGRIPAL. Pacientii care au si boli de inima, diabet, cancer, ciroza, hepatite cronice vechi, accidente vasculare au un risc crescut in sezonul rece privind imbolnavirea aparatului respirator, si ei trebuie vaccinati antigripal. Pentru acesti bolnavi aflati la risc, medicul de familie are vaccin gratuit. Dar si restul oamenilor este bine sa se vaccineze in noiembrie impotriva gripei, fiindca se feresc de bolile sezonului rece, care ataca aparatul respirator. ATIPICE. Unii oameni fac si pneumonii atipice, cu dureri importante de cap si cu o inima batand mai incet, chiar daca exista febra. Lor li se prescriu eritromicina, claritromicina etc. si, daca dupa 24 de ore omul simte o imbunatatire semnificativa, inseamna ca antibioticul a lucrat si el se mai inghite inca trei-patru zile. Daca bolnavul face pneumonie in alveolele plamanului, medicul prescrie un antibiotic, daca dupa 24 de ore pacientul nu se simte bine, antibioticul trebuie schimbat.