Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În prezent, o persoană din nouă suferă de boli renale, frecvenţa acestora fiind în continuă creştere.
Cauza: înmulţirea factorilor de risc precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, bolile autoimune, infecţiile sau inflamaţiile locale.
La această frecvenţă a bolilor renale contribuie şi înmulţirea factorilor de risc: diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, bolile autoimune, infecţiile sau inflamaţiile locale, blocajele cauzate de malformaţii sau calculi, abuzul de medicamente (în special antiinflamatoare nesteroidiene, unele antibiotice etc.), expunerea la toxine şi factori poluanţi. Bolnavii prezintă câteva simptome, de cele mai multe ori insidioase, nespecifice, ajungând uneori destul de târziu la medic. Modificările urinare apar întotdeauna, chiar dacă uneori nu sunt brutale. În unele cazuri pacienţii urinează mai des, în cantităţi mari, trezindu-se şi noaptea din somn. Uneori urina este decolorată, alteori este închisă la culoare, situaţie în care bolnavii urinează mai rar. Câteodată există urme de sânge în urină, iar alteori urinatul este dificil. Lichidele nu se mai pot elimina fiziologic, fiind reţinute în corp şi producând edeme, mai ales la nivelul picioarelor, gleznelor, mâinilor, feţei. Acestea sunt mai evidente dimineaţa, la trezire, pentru ca în timpul zilei să dispară.
SEMNE ALARMANTE
În mod normal, rinichiul sintetizează o substanţă numită eritropoetină, care stimulează producţia de globule roşii. În lipsa ei, producţia acestora scade şi se instalează anemia, cu oboseală, respiraţie dificilă, ameţeli, senzaţie de frig, dificultăţi de concentrare. Prin urină se elimină produşii metabolismului proteic. Când acest lucru nu se mai poate face corespunzător, substanţele se acumulează în piele, sânge, ţesuturi, producând prurit (mâncărime), gust metalic în gură, respiraţie amoniacală, coloraţia gălbuie a pielii, dureri de cap, tulburări de somn, greaţă, vărsături, scăderea poftei de mâncare şi, în consecinţă, scădere în greutate.
Pot apărea dureri persistente, uneori surde, alteori puternice, în spate sau în zona lateral-mijlocie a abdomenului. Dacă remarcaţi aceste manifestări, prezentaţi-vă la medicul dvs. de familie, care va iniţia investigaţiile. Acest lucru este cu atât mai important dacă aveţi unul sau mai mulţi factori de risc. Pentru început, se fac hemoleucograma şi determinări ale ureei şi creatininei din sânge, precum şi examenul de urină, pentru a depista eventuala prezenţă a proteinelor (în mod normal acestea nu se găsesc în urină). În funcţie de rezultate, medicul vă va indica alte investigaţii sau teste imagistice.
