Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Am indrăznit acum o vreme in emisiunea mea de la televiziune să pun o intrebare originală, apăsănd pe cuvinte ca şi cănd răspunsul ar fi fost mai mult ca sigur afirmativ. Intrebam sigur pe vorbele mele: "Este somnul un antrenament pentru moarte?".
Am indrăznit acum o vreme in emisiunea mea de la televiziune să pun o intrebare originală, apăsănd pe cuvinte ca şi cănd răspunsul ar fi fost mai mult ca sigur afirmativ. Intrebam sigur pe vorbele mele: "Este somnul un antrenament pentru moarte?". Iar marii specialişti in ale creierului mi-au dat un răspuns care m-a făcut knock-out: "Nu, nu, nu! Somnul nu numai că nu este un antrenament pentru moarte, ba din contră, somnul este un antrenament pentru viaţă. Fiindcă in timpul somnului apare acea perioadă de odihnă a creierului şi, in general, a organismului, chit că in anumite porţiuni de somn creierul lucrează".
Tot mai mult se intinde ca o pacoste peste omenire. Insomnia pare a fi devenit o stare a omului modern. A omului prea impresurat de griji, a omului prea grăbit de ritmul vieţii moderne, care nu mai merge prin viaţă, ci aleargă cel mai des in ritm de sprint. Insomnia ii loveşte pe tot mai mulţi oameni. Şi greşeala se amplifică de la această constatare. Fiindcă, de foarte multe ori, oamenii enervaţi de lipsa somnului incep să-şi prescrie singuri pilule şi inghit hapurile pasămite pentru somn, fără să fie consultaţi de psihiatru şi să-l lase doar pe acesta să decidă medicaţia.
A inghiţi comprimate pentru somn că aşa te-a sfătuit un coleg de serviciu sau un vecin inseamnă a dansa sinucigaş pe sărmă, fără plasă dedesubt. Fiindcă fără avizul medicului rişti să inghiţi pilule prea tari şi să devii dependent de somnifere. Insomnia este numai treabă de medic psihiatru. El pune diagnosticul, el decide ce fel de insomnie este, el recomandă medicamentele.
Simptom al multor boli
Lămureşte unele aspecte ale insomniei profesorul doctor Radu Mihăilescu, director medical al Spitalului de Psihiatrie "Obregia". Insomnia poate fi o componentă a tuturor bolilor psihice. De exemplu, insomnia e un semnal al instalării depresiei. Tocmai de aceea, medicul psihiatru trebuie să constate şi boala care a condus la această insomnie secundară. Dacă cel cu insomnie inghite de la sine putere unele somnifere poate să rezolve temporar insomnia, dar păcăleşte boala de bază şi depresia generatoare de fapt a nesomnului avansează şi se agravează. Există o mulţime de legende despre vise. Deseori oamenii asociază visele cu prefaţarea bolilor, cu căştigurile la loto, cu accidentele de maşini. Cunoscutul psihiatru, profesorul Radu Mihăilescu nu crede in semnificaţia viselor: "Niciodată nu am tratat o boală psihică pornind de la felul unui vis".
Insomnia poate fi provocată şi de alte suferinţe: crize de rinichi, reflux gastro-esofagian, respiraţie grea şi alte dureri, care il scoală noaptea pe om din somn.
Somnul e un led al sănătăţii mintale. Acel becuşor care, aprins fiind, semnalează că sănătatea este in regulă. Dar dacă ledul-beculeţ pălpăie e alarmă că există o boală psihică. O definiţie sumară a insomniei este următoarea: insomnia inseamnă un somn neodihnitor, redus cantitativ şi scăzut calitativ, ce se intinde trei zile la rănd. Insomnia primară este o insomnie pură, iar insomnia secundară este generată de o altă boală. In insomniile secundare trebuie să fie tratată boala generatoare. Nu ii dai somnifer de exemplu unui suferind de prostată, ci ii tratezi boala de prostată. Este o cacealma să-i dai bolnavului de prostată un somnifer, fiindcă il adormi şi el scapă urină pe el in pat.
Arhitectura somnului
Există trei categorii de insomnii. Se intălneşte insomnia in care omul nu poate să adoarmă. Mai există şi a doua categorie de insomnii, cănd omul doarme 2-3 ore, apoi se trezeşte şi nu mai poate adormi. In fine, există insomnia mixtă, adică un amestec din cele două tipuri de insomnii menţionate mai sus.
Se intămplă ca un om să doarmă suficient, 7-8 ore, dar să se scoale neodihnit. A dormit căt trebuie, insă arhitectura somnului i-a fost dată peste cap. Prin arhitectura somnului se inţelege acea succesiune de somn lent, odihnitor şi de somn rapid cu vise, timp in care ochii se mişcă. Cănd arhitectura somnului este perturbată e ca şi cănd ai construi o casă amestecănd elementele: să pui la bază acoperişul şi să montezi uşile lăngă coşul de fum.
Cei care au un somn neodihnitor sunt somnolenţi toată ziua.
Există factori care favorizează somnul şi factori perturbatori care dereglează somnul. Iată pe scurt ce factori inlesnesc somnul odihnitor. Un om obosit doarme bine. Oboseala oculară favorizează somnul (cănd citim sau privim la televizor ne obosim privirea). Intunericul declanşează nişte senzori care atenţionează organismul că trebuie să doarmă. Şi poziţia "culcat" este un factor care deschide uşa somnului. Tocmai de aceea trebuie lăsat patul să insemne pentru organism somn. Invăţatul in pat sau privitul la televizor culcat in pat nu fac decăt să perturbe semnalele pentru somn. Liniştea este un alt factor care favorizează somnul. Ca şi o cameră bine aerisită. Peste toate acestea guvernează principiul de respectarea orei de somn. Mai bine să te culci la 12 noaptea aşa cum te-ai invăţat, decăt să tot modifici ora de somn. O dată să adormi la zece seara, altă dată la două noaptea.
Factorii care perturbă somnul sunt de fapt opusul factorilor favorizanţi. Nu te culci la 12 noaptea fără să simţi că eşti obosit, te vei perpeli in aşternut pănă să adormi, aşa că mai bine citeşti ceva ca să te oboseşti şi ca să-l ademeneşti pe moş Ene pe la gene. Măncarea de seară este foarte importantă, pentru că mesele copioase gonesc somnul. Dacă mai bei şi alcool, ai făcut rost de o insomnie. Seara e bine să bei ceaiuri, lapte, iar masa să fie sumară, căci somnul iţi va fi odihnitor. Aşa cum am arătat, nu trebuie să citim in pat, să invăţăm in pat, să urmărim programele tv in pat, ci să lăsăm organismul să asocieze patul cu starea de somn.
De ce este important să dormim bine? Pentru că somnul constituie una dintre nevoile vitale ale organismului, aşa cum sunt aerul, apa, hrana. Somnul odihnitor ne protejează de boli cardiovasculare, tulburări psihologice şi ne ajută să evităm accidentele. Studiile arată că aproximativ 40% dintre accidentele de muncă şi cele de circulaţie sunt provocate de lipsa somnului, arată dr Letiţia Dobranici, medic primar psihiatru la Spitalul Universitar CF 2. In timpul somnului intră in acţiune procesele de refacere a organismului. De aceea cănd ne imbolnăvim avem tendinţa de a dormi mai mult, in afecţiunile grave predominănd starea de somnolenţă. Tot din nevoia de refacere, dar şi de dezvoltare a organismului, copiii trebuie să doarmă mai mult.
In timpul somnului se produc o serie de modificări fiziologice: scade frecvenţa bătăilor inimii, scade tensiunea arterială, scade secreţia gastrică, se relaxează musculatura. Toate aceste procese permit organismului să-şi refacă rezervele de energie pentru o nouă stare de veghe. De aceea, insomnia epuizează organismul şi il lasă lipsit de apărare in faţa bolilor. In plus, omul care nu poate să doarmă este nervos, iritabil, depresiv.
Igiena somnului
Ca să scăpăm de insomnii trebuie să incercăm să avem aceeaşi oră de trezire şi de culcare. "Plus că dacă nu putem să adormim, e bine să ne ridicăm din pat, să citim, să facem altceva. Ne ducem in pat numai după ce ni s-a făcut somn. Altfel, tranformăm patul din locul in care trebuie să dormim in locul unde se creează insomnia", arată medic primar psihiatru Elena Preda, de la Spitalul de Psihiatrie Titan "Dr Constantin Gorgos". Aceasta ne atrage atenţia că la originea insomniei poate sta şi siesta prelungită. Dacă dormim prea mult după-amiază riscăm să devenim insomniaci, pentru că se modifică bioritmul.
Hormonii somnului
Specialiştii spun că nevoia cea mai acută de somn este intre 17 şi 24 de ani, exceptănd perioada copilăriei, cănd trebuie să dormim mai mult. Adulţii au nevoie de 7-8 ore de somn, iar femeile - cu o oră mai mult decăt bărbaţii. Unii hormoni indispensabili bunei funcţionări a organismului sunt produşi numai in timpul somnului. Este vorba despre cortizol, hormonul creşterii, şi melatonină. In timp ce dormim, temperatura corpului şi tensiunea arterială scad, iar ritmul cardiac incetineşte. In aceste situaţii intră in acţiune cortizolul, hormon cu acţiune antiinflamatoare.
De asemenea, in timpul somnului este secretat hormonul de creştere, care la copii stimulează creşterea, iar la adulţi reglează metabolismul şi producerea de grăsimi. Cel de-al treilea hormon produs de organismul uman in somn este melatonina, cunoscută ca agent antiimbătrănire. Melatonina reglează ciclul zi-noapte al organismului, important pentru sănătatea fizică şi emoţională, pentru performanţele intelectuale.
In cuplu
Printre cauzele insomniei se numără şi problemele in cuplu. Lipsa de  somn reprezintă unul dintre subiectele de ceartă in cuplu. "Te-ai intins in tot patul", "ai luat toată plapuma" sau "nu pot să dorm din cauza sforăitului" sunt reproşuri care pot fi auzite deseori in dormitor. Psihologul Ştefania Niţă le sugerează partenerilor aflaţi in această situaţie să pornească de la principiul că fiecare dintre ei are dreptul la odihnă şi să ia o decizie in acest sens.
Chiar dacă hotărăsc să doarmă in paturi separate sau chiar in camere diferite asta nu inseamnă că nu se mai iubesc. Nu trebuie să le fie teamă de această decizie atăt timp căt au grijă să-şi acorde aceeaşi atenţie.
O dovadă de iubire este chiar acceptarea nevoii celuilalt de a dormi in anumite condiţii: in intuneric complet sau cu o luminiţă de veghe, in linişte deplină sau cu o muzică in surdină, cu o plapumă groasă sau doar cu o pătură lejeră, pe o saltea mai moale sau mai tare...
Fiecare persoană are propriile tabieturi legate de somn. Psihologul nostru este de părere că ar fi bine ca partenerii să lase deoparte ideile preconcepute conform cărora un cuplu trebuie să doarmă in acelaşi pat, să se culce la aceeaşi oră şi să se trezească in fiecare dimineaţă cu zămbetul pe buze.
CEASUL BIOLOGIC. Este foarte important să respecţi ceasul biologic. Organismul este reglat să doarmă in timpul nopţii. Cei ce transformă noaptea in zi şi ziua in noapte se joacă cu focul. Genetic suntem programaţi să ne trezim pe la şase dimineaţa, la distanţă de două ore după ce incepe descărcarea de cortizon in organism. Dacă te culci la patru dimineaţa, ai dat peste cap tot acest program genetic al somnului. Tocmai de aceea e rău să inveţi noaptea. Nu numai că se perturbă reflexele somnului ca ore, dar se obişnuieşte organismul şi cu cafele.
HOMEOPATIE. In homeopatie există peste 300 de remedii contra insomniei. Remediile sunt recomandate in funcţie de simptomele care insoţesc tulburările de somn. Cele mai multe insomnii sunt de natură emoţională. Aceste insomnii se tratează cu remediul numit ignatia amara. Tulburările de somn care apar ca urmare a epuizării psihice in cazul studenţilor aflaţi in sesiune pot fi rezolvate dacă se ia căteva zile remediul avena sativa.
ALIMENTAŢIE. Insomnia poate avea şi origine digestivă. Din cauza ritmului trepidant in care se desfăşoară viaţa in zilele noastre, foarte mulţi dintre noi işi dau peste cap regimul alimentar. Cina este pentru multe persoane principala masă a zilei. Dacă ne culcăm cu stomacul plin, nu trebuie să ne mai intrebăm de ce nu putem dormi. Soluţiile pentru prevenirea acestui tip de insomnii constau in schimbarea orei cinei şi căteva doze din remediul homeopatic nux vomica.
ACUPUNCTURA. Insomniile pe fond de stres se rezolvă destul de rapid cu ajutorul acupuncturii. Dacă insomnia a apărut de puţin timp, iar pacientul are o stare de sănătate bună, sunt suficiente zece şedinţe de acupunctură. "Am avut pacienţi care au scăpat de insomnie după trei-patru şedinţe de acupunctură. Am făcut totuşi intreaga serie de zece şedinţe pentru a ne asigura că tulburările de somn nu vor apărea din nou", arată dr Alice Popescu, medic specialist medicină de familie, cu competenţă in acupunctură.
ULEIURI VOLATILE. Persoanele care suferă de insomnie işi pot face un masaj cu uleiuri volatile inainte de culcare. In cazul insomniilor pe fond de depresie, de stres prelungit pot fi folosite uleiurile volatile de trandafir, iasomie, levănţică, ylang-ylang, patchouli. Aceste uleiuri au proprietăţi sedative şi relaxante. Uleiurile volatile pot fi adăugate şi in apa de baie. Uleiurile dau un miros plăcut apei de baie şi acţionează asupra psihicului, calmăndu-l.
Tratament
Insomnia este o afecţiune dificil de tratat, pentru că poate fi secundară multor afecţiuni, care trebuie depistate şi tratate, iar in acelaşi timp sunt rezolvate şi tulburările de somn. "Tratamentul medicamentos este indicat după ce pacientul incearcă respectarea regulilor de igienă a somnului şi numai pe perioade scurte de timp. Somniferele nu trebuie prescrise mai mult de patru săptămăni, pentru că pot da dependenţă. In plus, aceste medicamente mai au şi alte efecte adverse. Pacienţii pot avea unele reacţii paradoxale: nelinişte, insomnie mai mare, greaţă, stare de agitaţie. Somniferele se administrează cu prudenţă in cazul vărstnicilor, care se pot trezi buimaci peste noapte şi pot cădea. Se dau cu mare atenţie persoanelor cu boli pulmonare şi celor cu boli neurologice, deoarece unele dintre somnifere pot inhiba centrii respiratori", precizează dr Letiţia Dobranici.
