Craig Venter, geniu controversat

Este comparat cu Darwin sau cu Pasteur. Este considerat malefic şi înfumurat. Dar cert este că John Craig Venter rămâne cel mai controversat cercetător al momentului.

Premieră - Curajul de a-şi publica propriul genom

Este comparat cu Darwin sau cu Pasteur. Este considerat malefic şi înfumurat. Dar cert este că John Craig Venter rămâne cel mai controversat cercetător al momentului.

Genetician, biolog, medic în Vietnam, om de afaceri – John Craig Venter are o activitate ştiinţifică impresionantă. A descifrat primul genom al unui organism viu, a publicat în premieră harta genetică a muştei, a realizat prima hartă genetică a omului. În octombrie 2007, Venter îşi postează pe internet propria hartă genetică. La începutul acestui an, echipa sa mai bifează o premieră: crearea unei bacterii artificiale. Iar Venter nu se opreşte aici, el intenţionează să descifreze genomul unor virusuri redutabile: virusul Ebola, Marburg sau virusul variolei.

Născut la 14 octombrie 1946, la Salt Lake City (Utah), John Craig Venter este şi laureat al unor premii prestigioase. În 2000 a fost desemnat cercetătorul anului, iar în 2007 figura deja pe lista celor mai influenţi oameni ai planetei. Din descrierile altor cercetători reiese că este “un om impulsiv, brutal şi uneori fără scrupule”. “Se pricepe la manipulare şi este megaloman, biroul lui este tapetat cu fotografii înfăţişându-l alături de personalităţi”, povesteşte Antoine Danchin de la Institutul Pasteur.

Citește pe Antena3.ro

Jeff Bezos și-ar face nuntă de 600 de milioane la Aspen, chiar după Crăciun. Cine este logodnica miliardarului, Lauren Sanchez

SINUCIDERE. În lucrarea autobiografică, Venter îşi prezintă viaţa drept o luptă continuă cu persoane limitate şi instituţii rigide. “Vreau să dezvolt cercetarea. Dar pentru asta trebuie să acţionez altfel decât ceilalţi oameni de ştiinţă. Nu renunţ niciodată la ceea ce îmi propun. Asta face parte din predispoziţia mea genetică”, a mărturisit Venter. O experienţă din trecut îl contrazice. Tânăr medic, Craig Venter se înrolează în războiul din Vietnam. Aflat la Da Nang, “universitatea morţii”, Venter cedează. Într-o zi se aruncă în apă hotărât să se sinucidă. După ce a înotat un kilometru şi jumătate, face cale întoarsă. Părăseşte armata pentru a deveni biochimist.

Visând să contribuie la progresul ştiinţelor medicale, Venter se angajează la Institutul Naţional de Sănătate din SUA, unde se familiarizează cu tehnica de secvenţiere a genomului. În acea perioadă, numeroase institute de cercetare se lansează în cursa pentru descifrarea genomului uman. Un proiect de miliarde de dolari. Craig Venter intră în acţiune, dar înţelege foarte repede că, pentru a convinge investitorii să îi depună în cont sume importante, este mai bine să ocolească birocraţia. Strategia sa mai puţin etică s-a dovedit câştigătoare.

Lovitura de graţie vine însă la 7 septembrie 2007 când îşi publică propriul genom. Este singurul genom uman complet publicat până acum. Aşa află Venter că are gene asociate riscului de alcoolism, de tabagism, comportamentului antisocial, infarctului, cancerului de piele, bolii Alzheimer.