"Nu e, mamă, destul de bună pentru tine! Nu te merită, poţi mai mult de-atăt!" sau "Tată, cu derbedeul ăsta cu cercel in nas ţi-ai găsit să te măriţi?
"Nu e, mamă, destul de bună pentru tine! Nu te merită, poţi mai mult de-atăt!" sau "Tată, cu derbedeul ăsta cu cercel in nas ţi-ai găsit să te măriţi? Gigel, care era om de afaceri, era mai bun pentru tine. Mai bine mai caută, că nu e ăsta sufletul tău pereche!" Dacă aceste replici vă sunt cunoscute inseamnă că deja aţi trecut printr-o căsnicie in care nu v-aţi "luat" doar cu soţul sau soţia, ci şi cu părinţii. Specialistul nostru, psihologul Ştefania Niţă, de la Centrul de Psihologie de Acţiune şi Psihoterapie, ne explică de unde iau naştere aceste reacţii ale mamei de băiat şi ale tatălui de fată in momentul căsătoriei.
Â
Posesivă
Â
Sunt foarte puţine situaţiile in care nora şi soacra se "au bine". De aceea s-au şi născut nenumărate poveşti, zicale şi proverbe care plasează soacra intr-o lumină nefavorabilă. Dacă nora incearcă să inţeleagă de unde vin reacţiile soacrei de respingere a căsătoriei şi cu puţin ajutor din partea soţului chiar impotriva mamei lui, relaţia are şanse de reuşită. "Lucrurile se complică cănd viitoarea mireasă are de infruntat doi vectori: pe viitoarea soacră şi pe viitoarea cumnată.
Â
Există o posesivitate pronunţată şi din partea mamei asupra băiatului, dar un sentiment de posesie apare şi din partea surorii, mai ales dacă ea este mai mică decăt băiatul." Mai simplă este situaţia in care soţul are un frate, deoarece soacra işi va impărţi atenţia şi dragostea intre cei doi băieţi, nefiind concentrată exclusiv pe unul dintre ei.
Â
"Băiatul mamei"
Â
Zilele fripte de care are parte nora de la soacră exprimă de fapt neputinţa mamei de a se separa de fiul ei, de a-l lăsa să meargă pe drumul propriei vieţi. "Pentru ea, fiul va rămăne in permanenţă «băiatul mamei», iar la nivel inconştient ea continuă să il vadă ca un potenţial partener. Aceste sentimente ale mamei conduc la reacţii paradoxale faţă de noră. De exemplu, deşi soacra se ştia o femeie echilibrată şi interesată doar de binele copilului ei, o dată ce apare nora, senzaţia este că o ia razna şi brusc nu mai este de acord cu nimic din ceea ce face nevasta băiatului", explică specialistul nostru, Ştefania Niţă.
Â
Ea nu il merită
Â
Argumentele aduse de soacră impotriva nurorii sunt de obicei ieşite din comun şi nu au nici o legătură cu realitatea relaţiei dintre cei doi soţi: nora fie nu este suficient de gospodină, fie nu are destulă carte, nu este suficient de afectuoasă, nu ii oferă soţului ei lucrurile de care acesta are nevoie. Indiferent de argumentele aduse, ideea de bază este aceeaşi: ea nu este bună pentru el, nu il merită. Din partea soacrei, de cele mai multe ori, apare replica: "Găseşte-ţi alta!". Şi oricare va fi "alta", tot nu va fi destul de bună pentru odorul ei.
Â
Divorţul iminent
Â
"Depinde foarte mult şi cum reacţionează fiul in relaţia cu mama lui. Depinde de starea de dependenţă a mamei de băiat şi invers.
In aceste condiţii, orice femeie potenţială parteneră ar avea lăngă el, nici una nu va fi, de data aceasta chiar din perspectiva lui, suficient de bună şi nu va atinge standardele modelului matern", subliniază psihologul.
In acest contex, in cuplu se declanşează conflicte şi tensiuni care, nu de puţine ori, conduc la separare. Cele mai multe divorţuri sunt cauzate de problemele cu socrii, care nu au nici o legătură cu relaţia de cuplu propriu-zisă sau cu felul in care cei doi parteneri au ajuns să inţeleagă dacă se potrivesc sau nu.
Â
Â
Â
PSIHOTERAPIE. In cazul in care apar probleme grave şi se ajunge in pragul divorţului, este recomandată psihoterapia de cuplu la care pot participa şi părinţii tinerilor. Prin psihoterapie, tinerii vor conştientiza că fiecare vine in viitoarea relaţie cu propria istorie. In plus, cele două moduri de viaţă trebuie să se armonizeze, in aşa fel incăt să facă faţă influenţelor fie ele şi din partea părinţilor. Incapacitatea unuia dintre tineri de a se separa de părinţi poate distruge un cuplu. Atăt nora, căt şi ginerele vor avea de suportat multe neplăceri din partea socrilor in situaţia in care aceştia nu se separă de copiii lor. Iar separarea nu inseamnă doar a avea domicilii diferite, ci mai ales ca socrii să işi lase copiii să-şi construiască propria viaţă.
Â
Â
Â
Sfatul medicului
"Problemele cele mai grave apar atunci cănd vine un bebeluş. Tendinţa bunicilor este să ia copilul: «Adu-l la buni, să-l crească ea, că voi nu aveţi timp de el!». Aceste insistenţe ascund incercarea bunicii respective de a-şi retrăi tinereţea prin nepot, la care de cele mai multe ori se raportează ca la propriul copil. Cea mai bună soluţie este ca soţii să se detaşeze de socri, să incerce să işi trăiască singuri căsnicia şi să-şi educe copiii, fără a neglija totuşi misiunea bunicilor", precizează psihologul Ştefania Niţă.