x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei De ce se schimbă vocea?

De ce se schimbă vocea?

de Steluta Indrei    |    18 Iul 2011   •   21:00
De ce se schimbă vocea?

Schimbarea vocii este un fenomen fiziologic care apare la baieti intre 12 si 13 ani, cel mai tarziu la 15 ani. In cazul fetelor, schimbarea vocii are loc mai devreme, la 11-12 ani, si trece mai putin observata. Vocea fetelor coboara cu doar o terta, pe cand la baieti cu o octava. Ne explica de ce se schimba vocea adolescentilor doctorul Ilie Adrian, medic primar ORL la Spitalul Universitar de Urgenta Militar Central 'Carol Davila' Bucuresti.

Modificari vocale
Procesul de schimbare a vocii sau mutatia vocii se desfasoara pe durata a 6-12 ani, pana cand corzile vocale ating dimensiuni corespunzatoare varstei adulte. In perioada pubertatii, copilul distoneaza (are dificultati in stapanirea vocii), iar vocea cantata este aproape imposibila, remarca doctorul Ilie Adrian. Baietii pot trece in cursul rostirii unei fraze de la sunete grave, joase la sunete foarte inalte, uneori cu pauze de afonie, adica raman pur si simplu fara voce. Din aceasta cauza, pentru unii adolescenti, aceasta schimbare specifica varstei poate fi un motiv de complexare.

In perioada modificarilor vocale, vocea adolescentilor poate sa devina disfonica (ragusita), fonastenica (obosita), rinolalica (vorbitul pe nas) sau chiar afonica (lipsa vocii). Adolescentii pot suferi chiar dureri la nivelul laringelui din cauza fortarii vocii. Toate aceste modificari conduc in final la o voce noua. In momentul in care corzile vocale ajung la maturitate se definitiveaza registrul vocii cu care tanarul respectiv va ramane toata viata. Cu cat corzile vocale sunt mai alungite, cu atat vocea este mai ingrosata. Cum corzile vocale ale barbatilor au dimensiuni mai mari decat ale femeilor, acestia au vocea mai grava decat a reprezentantelor sexului feminin.

Anatomia corzilor vocale
Iata cum explica formarea vocii medicul Ilie Adrian. 'Aparatul fonator are trei componente majore: rezervorul de aer (format de plamani, bronhii si trahee), laringele si cavitatile de rezonanta (reprezentate de cavitatea nazala, sinusuri si cavitatea bucala). Coloana de aer este fragmentata de miscarile corzilor vocale prin mecanisme specifice. Acest fenomen si miscarile ondulatorii de la nivelul mucoasei ce acopera corzile vocale produc sunetele. Timbrul este modificat la nivelul cavitatilor de rezonanta. Forma cavitatilor de rezonanta este variabila in functie de mobilitatea faringelui, a valului palatin, a limbii si a buzelor. Cresterea lungimii corzilor vocale este insotita de scaderea inaltimii vocii. La pubertate si adolescenta, cresterea cu aproximativ o treime a lungimii corzilor vocale produce o serie de schimbari ale vocii, care sunt mai evidente la sexul masculin'.

Corzile vocale sunt situate in interiorul laringelui. In grosimea corzilor vocale se afla muschiul tiro-aritenoidian. Marginea externa a corzilor vocale vine in contact cu cartilajul tiroidian, iar marginea interna, libera formeaza cu cea opusa in pozitie respiratorie un triunghi isoscel cu baza posterioara. Lungimea corzilor vocale variaza intre 22 si 25 milimetri, precizeaza medicul ORL Ilie Adrian.

Cand trebuie consultat medicul
Schimbarea vocii se considera a fi patologica atunci cand perioada de tranzitie se prelungeste si frecvent se intalneste alternanta de voce joasa cu voce acuta. Cauzele enumerate de medicul Ilie Adrian sunt multiple: anomalii de dezvoltare a laringelui, tulburari neurologice, factori psihici, dezechilibre hormonale si tulburarile de auz ce nu permit controlul vocii. Unele modificari ale vocii pot constitui de asemenea semne ale patologiei laringiene de tip inflamator, traumatic sau tumoral.

Tulburarile in schimbarea vocii – o schimbare precoce a vocii, o tranzitie prelungita, o schimbare tardiva sau voce de falset – necesita un consult la medicul ORL. Acesta poate identifica prin examene specifice daca este vorba despre o tulburare in mutatia vocii sau este implicata o alta situatie: oboseala vocala provocata de suprasolicitare prin cantat sau strigat, afectiune inflamatorie a corzilor vocale, para­lizie de coarda vocala, malformatii ale laringelui, tumori sau modificari ale vocii dupa tratamente hormonale, subliniaza medicul ORL Ilie Adrian. Anamneza facuta cu atentie, alaturi de exa­menul clinic ORL si examenul strobosco­pic laringian ofera datele esentiale in stabilirea unui diagnostic precoce si corect.

Tulburarile de natura psihologica nu impiedica insa dezvoltarea normala a corzilor vocale. In astfel de cazuri, adolescentii continua sa-si utilizeze in mod inconstient vocea de copii. In cazul lor sunt necesare atat consultul ORL, cat si consilierea psihologica. Cei care continua sa-si foloseasca vocea subtire de copii vor fi complexati in prezenta tinerilor care se exprima cu voce grava, asemanatoare adultilor.
BåRBATI. FEMEI. In vorbirea de zi cu zi, barbatii utilizeaza 'vocea de piept', mai grava, in timp ce femeile – 'vocea de cap', mai acuta. In cazul vocii de piept se produce o vibratie sau o rezonanta in zona de sus a cavi­tatii toracice. Vocea de cap se caracteri­zeaza prin vibratia resimtita la nivelul cavitatii bucale.

Sfatul medicului
Schimbarea vocii la pubertate este un fenomen fiziologic si, ca urmare, medicul Ilie Adrian considera ca trebuie privit ca atare. Parintii trebuie sa inteleaga acest proces si sa explice copilului ca fiind un element al dezvoltarii normale. O colaborare cu medicul de familie si eventual cu medicul specialist ORL poate depista precoce o tulburare de mutatie a vocii. In majoritatea cazurilor, tratamentul presupune o serie de exercitii vocale sub indrumarea ortofonistului. Uneori se poate asocia un tratament hormonal sau pshihoterapie. Doctorul Ilie Adrian atrage atentia ca netratate, tulburarile de schimbare a vocii produc modificari ireversibile. El spune de asemenea ca nu toate tulburarile de vorbire trebuie puse pe seama schimbarii fiziologice a vocii si astfel abordate cu superficialitate de parinti. Aceste tulburari se pot asocia cu boli ale laringelui: inflamatorii, malformative sau tumorale, pe care doar medicul specialist ORL le poate identifica si trata corect.

×
Subiecte în articol: sănătatea familiei