In popor se vorbeste des de palpitatii. Ei bine, palpitatiile nu sunt o categorie din multele categorii ce intra sub "palaria" aritmiilor.
Palpitatiile nu sunt o specie dintre tulburarile de ritm, ci sunt expresia batailor mai repezi ale inimii, adica palpitatiile sunt ce simte omul cand are o tulburare de ritm. Unii simt palpitatiile ca o bataie mai repede a inimii. Daca apar cateva batai in plus, acestea sunt extrasistole. Daca insa inima este sanatoasa, tulburarile de ritm nu trebuie tratate.

Baterie electrica

Doctorul Gabriel Tatu Chitoiu, cardiolog la Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca, explica mecanismul acestor tulburari de inima. Inima are o "baterie electrica" menita sa comande in intreaga viata contractiile muschiului inimii. Aceasta baterie se numeste nod sinusal si se afla intre atrii. Acest nod sinusal poate fi asemanat cu directorul general intr-o intreprindere. El comanda contractiile muschiului inimii, iar bataile inimii sunt normale cand contractiile pe minut sunt intre 50 si 100. Deci normalitatea nu inseamna 60-80 la puls, ci 50-100 de batai pe minut.

Mai exista o alta mica baterie, de fapt, un releu intre atrii si ventricule numit nodul atrioventricular, comparabil cu postul de director adjunct. El are competente mai mici decat directorul general si comanda doar 40-60 de batai pe minut. Cand directorul general nu mai da comenzi, rolul lui este preluat de acest director adjunct, care comanda contractiile muschiului inimii la frecventa mai mica.

Considerand ca muschii inimii sunt de fapt muncitorii din intreprinderi, comenzile vin pe lantul director general – director adjunct si personalul TESA, acest personal tehnico-administrativ avand competente din ce in ce mai scazute, prin comandarea a 35, 30, 20 de contractii pe minut. Aceasta este partea intelectuala a inimii. Intr-un anumit moment insa, un lider sindical vrea sa conduca el intreprinderea si apare un alt centru de comanda (focar ectopic), care trimite comenzi nefiresti muschilor inimii pe trasee anormale. De la acesti lideri ad-hoc pornesc comenzi electrice ce duc la tulburarile de ritm.

Tahicardie, flater, fibrilatie

Daca focarele ectopice comanda 140-220 de batai pe minut, este vorba de o tahicardie paroxistica. Daca comenzile sunt mai dese, se ajunge la 250-350 de contractii pe minut, si situatia se numeste flater. Iar daca mai multi centri dintre cei anormali comanda 400-600 pulsatii pe minut, e vorba de fibrilatie. Daca aceste fenomene de aritmie se petrec in atrii, avem de-a face cu tahicardie atriala, cu flater atrial sau cu fibrilatie atriala. Daca fenomenele de mai sus se petrec in ventricule, este vorba de tahicardii ventriculare, flater ventricular sau fibrilatii ventriculare.

Repornirea cordului

Doctorul Gabriel Tatu Chitoiu, unul dintre importantii cardiologi ai tarii, reaminteste ca atunci cand omul simte o bataie sau doua sau trei in plus se zice ca are extrasistole. Fiecare din noi a avut in cursul vietii cateva episoade de tulburari de ritm, pe unele fara sa le simta.

In Statele Unite s-a facut un studiu asupra a 1.000 de studenti la Medicina aflati in perioada de pregatire a examenelor si s-a constatat ca 70% dintre ei aveau extrasistole. Cand tulburarile de ritm sunt pe o inima sanatoasa, pacientul este lasat sa plece fara nici o prescriptie de tratament, poate doar cu ceva recomandari privind schimbarea stilului de viata.

Daca insa aritmiile au loc pe o inima bolnava, se impune un tratament. Cand inima are tulburari de ritm semnificative, uneori se impune a folosi un soc electric prin aparatul numit defibrilator. Prin acest soc electric se opreste inima complet cateva secunde, anulandu-se astfel focarele anormale vinovate de stimuli electrici nefiresti si apoi inima reporneste cu un numar normal de contractii. Cand defibrilatorul a oprit pentru cateva secunde inima, primul care se trezeste din aceasta nauceala este nodul sinusal, principala baterie a inimii, acel director general al functionarii cordului, si el comanda reluarea ritmului normal al inimii.

Stop cardiac

In tarile bogate sunt defibrilatoare si in aeroporturi, si in marile institutii, si in magazine. Defibrilatoarele sunt aparate automatizate, astfel ca ele pot fi folosite de orice nespecialist, fiindca aparatul recunoaste ritmul inimii si printr-o voce sintetica il indruma pe utilizator cum sa actioneze cu aparatul automatizat.

Doctorul Gabriel Tatu Chitoiu, de la Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca, povesteste ca se uita la televizor la un meci din Franta de acum o vreme si a vazut cum un fotbalist african a cazut secerat pe gazon. Doctorul Tatu a observat ca fotbalistul se afla intr-un stop cardiac si, cand a vazut ca medicii actionau fara defibrilator, si-a dat seama ca fotbalistul n-avea nici o sansa fara defibrilare, de fapt a si murit pe teren.

RITM ALERT. Se poate intampla ca tulburarile de ritm petrecute accidental pe o inima fara boli sa nu impuna nici un tratament. Dar daca inima sufera de boli cardice, se poate ajunge si la aritmii grave, cum este acea goana a ritmului cardiac, petrecuta in ventricule, unde are loc o adevarata viermuiala din pricina batailor prea repezi. Aceste batai nu mai au eficienta in pomparea sangelui, iar din aceasta pricina se poate ajunge si la stop cardiac sau chiar la deces. ANTICOAGULANTE. In popor se vorbeste ca trebuie avut grija cu medicamentele anticoagulante. Intr-adevar, tratamentul cu anticoagulante trebuie bine cumpanit de medic, ca sa nu se ajunga intr-o extrema sau alta. Medicamentele anticoagulante trebuie administrate pentru a impiedica formarea de cheaguri care sa porneasca pe vase si sa le infunde. Dar nici prea mare doza de coagulante nu se poate prescrie, fiindca se poate ajunge la "subtierea" prea inaintata a sangelui, cu declansare de hemoragii. INTERVENTIE. Pentru inlaturarea focarelor anormale de la care pornesc comenzi nefiresti, in urma carora apar contractii generatoare de aritmii, se apeleaza la asa-zisa ablatie din cardiologia interventionala. Se patrunde cu o sonda in inima, se descopera aceste focare anormale si cu ajutorul inaltelor frecvente se topesc circuitele vicioase prin care se comanda nedorita alertare a inimii. Astfel, inima are sansa de a-si recapata ritmul normal.