x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei Dependenţa de cafea. Cum scăpăm de ea?

Dependenţa de cafea. Cum scăpăm de ea?

de Mirela Dădăcuş    |    03 Oct 2011   •   21:00
Dependenţa de cafea. Cum scăpăm de ea?

De ce bem cafea? Pentru ca miroase frumos, are gust bun si ne scapa de oboseala. Si pentru ca este un bun prilej de socializare. Potrivit doctor Laurentiu Luca, medic generalist, bauta in cantitati rezonabile, cafeaua este benefica pentru sanatatatea ­noastra. Insa exista si reversul medaliei: dependenta de cafea ne poate imbolnavi. Bolile de inima, ulcerul, insomniile si anxietatea sunt cele mai comune suferinte generate de un consum excesiv de cafea.

Simptomele abuzului de cafea
Dependenta de cafea este o problema reala a lumii in care traim. Se estimeaza ca peste 120.000 de tone de cafea se consuma anual, la nivel mondial. Nu este greu sa ghicim ca acest lucru a dus la milioane de oameni dependenti de aceasta bautura, spune dr. Laurentiu Luca, medic de medicina generala. Potrivit acestuia, vorbim despre dependenta atunci cand bem mai mult de 300 ml de cafea pe zi (3 cani normale de cafea).

Simptomele abuzului de cafea difera de la o persoana la alta, in functie de cantitatea consumata, dar si de nivelul de toleranta fata de efectele bauturii. De exemplu, persoanele cu probleme de sanatate sau cu sensibilitate crescuta la cafeina simt mai usor efectele acestei bauturi, chiar si atunci cand beau doar o singura ceasca de cafea. Factorii care influenteaza aceasta sensibilitate sunt: varsta (adolescentii au un prag scazut de toleranta la cafeina din cauza greutatii corporale mai mici comparativ cu adultii); sexul (femeile sunt mai sensibile la cafea); afectiuni precum bolile respiratorii, cardiace sau unele boli psihice scad si ele pragul de toleranta la cafeina; medicatia (cafeina interactioneaza cu unele medicamente, in special antibiotice, de genul ciprofloxacinului si suplimente cu echinacea; potentiale efecte secundare: accentuarea simptomelor bolii); greutatea corporala (persoanele sub greutate sunt mai sensibile la consumul excesiv de cafea).

Iata care sunt semnele excesului de cafeina:
n) Tahicardie
n) Anxietate
n) Confuzie
n) Tulburari de somn, insomnie, oboseala exagerata
n) Febra
n) Probleme gastrointestinale
n) Migrene
n) Sete exagerata
n) Poliurie (urinare excesiva)
n)Iritabilitate
n) Crampe musculare
n) Afectiuni respiratorii
n) Greata
n) Stari de voma

Marea provocare
Daca ati experimentat deja cateva dintre aceste stari sau daca exista alte cauze care sa va determine sa renuntati, partial sau total, la acest viciu, va aflati in fata unei mari provocari. O renuntare brusca la doza zilnica de cafeina atrage cu sine simptome prin care organismul nostru se opune acestei schimbari. Durerile de cap, oboseala, iritabilitatea sunt numai cateva dintre aceste simptome, care dispar insa dupa cateva zile.

Iata trei pasi simpli care va ajuta sa treceti cu bine peste aceasta faza.
Pasul intai: identificati motivul pentru care faceti aceasta schimbare: va simtiti rau, nu mai puteti dormi noaptea, aveti pe dinti pete galbene sau maro sau respiratie urat mirositoare etc.

Pasul doi: calculati cat de multa cafeina beti zilnic (inclusiv cea existenta in alte bauturi, in alimente si chiar in unele medicamente analgezice) si incercati sa reduceti treptat cantitatea de cafeina. De exemplu, beti in fiecare zi o cana de cafea mai putin decat de obicei. Acest lucru va ajuta organismul sa se obisnuiasca cu dozele mai mici de cafeina.

Pasul trei: inlocuiti cafeaua cu varianta ei decafeinizata sau cu alte produse cu un gust apropiat celei cu cafeina.

Noua alternative pentru ­'dependentii' de cafea
1 Cafeaua din cereale: contine cereale in proportie de 72% (secara si orz), cicoare si sfecla de zahar. Chiar daca nu contine cafeina, poate fi o bautura ­reconfortanta.
2 Ginseng siberian: ceaiul din ginseng siberian (planta-tufis care ajunge pana la 3-4 m inaltime) creste rezistenta fizica, intareste sistemul imunitar, imbunatateste vederea si auzul, reduce oboseala, imbunatateste memoria si puterea de concentrare, inlatura stresul si creste speranta de viata.
3 Ceaiul rosu: indicat persoanelor cu un stil de viata alert, ceaiul rosu elimina stresul, fiind totodata o sursa buna de vitamine si minerale. Se prepara din planta rooibos. Nu contine cafeina.
4 Pudra de roscove: la gust si culoare este asemanatoare cu cacaoa. Pudra se obtine din fructele arborelui roscov, bogate in ­vitamine, minerale si fibre alimentare. Este un antioxidant de exceptie, contine putine lipde. In schimb, este bogat in vitaminele A si B si calciu. Nu contine cafeina, gluten, lactoza, colesterol si nici sodiu.
5 Ceaiul verde: desi contine cafeina, ceaiul verde este mult mai sanatos in comparatie cu cafeaua. El este bogat in uleiuri esentiale, aminoacizi, vitamina C, proteine, calciu, fluor si altele. Toate aceste componente fac din ceaiul verde un excelent antioxidant, diuretic, stimulator cerebral, stimulator al proceselor de ardere a grasimilor si factor de protectie anticancer.
6 Ceaiul negru: contine cafeina dar si o substanta, TF-2, care distruge celulele canceroase; reduce riscul de ateroscleroza si infarct; ajuta la eliminarea toxinelor din corp; alunga oboseala; reduce nivelul colesterolului si stimuleaza digestia.
7 Ceai de lemn dulce (licorice): este un tonic general, dar si antiinflamator, antispastic, diuretic, antialergic si fruidifiant al secretiilor traheobronsitice. Nu contine cafeina.
8 Ceai din Yerba Mate (planta medicinala forestiera): ceaiul are o aroma dulce-amara; este un stimulant al sistemului nervos, antireumatic si diuretic.
9 Pudra de ciocolata: chiar daca nu reprezinta cea mai buna alternativa la cafea, ciocolata pudra este totusi o optiune. Si asta pentru ca o cana de ciocolata pudra contine mai putina cafeina decat o cana cu cafea.

ARBORELE DE CAFEA. Genul Coffea cuprinde in jur de 60 de specii, din care cea mai importanta este Coffea arabica.
Arborele de cafea (Coffea arabica) este un arbore tropical cu frunzis persistent, originar din zona tropicala a Africii, Madagascar si insulele ­Oceanului Indian. Poate atinge inatimi de pana la 5-6 m. Ca planta de interior, inaltimea poate fi de 1,5-2,5 m. Frunzele au forma ascutit ovala, sunt de culoare verde inchis si au marginea ondulata. Florile au forma stelata si apar la baza frunzelor. Arborele de cafea infloreste vara, florile lui sunt albe si intens parfumate. Din aceste flori apar fructele, care sunt bace de marimea unor visine. Fructele ajung la maturitate in 7-9 luni, culoarea lor fiind rosu stacojiu. Bacele contin de regula doua seminte (boabe de cafea), concentratia in cafeina fiind de 0,8-1,4%.

×
Subiecte în articol: sănătatea familiei