Bătrăni deprimaţi, mohorăţi ca vremea de afară, bătrăni impovăraţi de singurătate ca şi copacii rămaşi fără frunze⦠Este o imagine frecventă in sezonul rece. Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburări afective in această perioadă.
Bătrăni deprimaţi, mohorăţi ca vremea de afară, bătrăni impovăraţi de singurătate ca şi copacii rămaşi fără frunze⦠Este o imagine frecventă in sezonul rece. Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburări afective in această perioadă. Iar cei mai afectaţi sunt bunicii noştri. Chiar dacă nu declanşează propriu-zis depresia, vremea influenţează starea de spirit a acestora. "Vremea este un factor care se supraadaugă in apariţia stărilor depresive. O dată cu pensionarea, mulţi bătrăni se simt inutili, simt că şi-au pierdut rolul şi nu mai sunt valoroşi pentru ceilalţi. Iar dacă familia nu ii solicită in diverse activităţi ajung la depresie", arată psihologul Mirela Zivari de la PsihoConsulting.
Familia
Rolul familiei este esenţial pentru a depăşi asemenea situaţii. Apropiaţii trebuie să creeze o punte de legătură cu vărstnicul, să nu-l abandoneze. Dimpotrivă să-i creeze cel puţin senzaţia importanţei pe care o are acesta in viaţa lor. "Bătrănii nu sunt uşor de suportat pentru tineri şi din această cauză avem tendinţa de a-i respinge. Sunt prea bătrăni, sunt prea obosiţi, prea bolnavi pentru a ne ajuta in treburile casnice. Pare că nimeni nu mai are nevoie de bătrăni, pentru că sunt inceţi, ursuzi. Greşim dacă credem acest lucru. Trebuie să ii facem să se simtă utili. Bătrănii sunt foarte buni la muncile meticuloase, un bătrăn ar fi foarte bun in documentare. Să iasă din casă cu nepoţii. Iată o altă sarcină care le vine mănuşă bătrănilor. Utilitatea şi mişcarea sunt formulele magice care pot salva bătrănul de la depresie. Micul ajutor pe care l-ar da, micul efort pe care l-ar face i-ar putea salva de o depresie majoră", continuă psihologul Mirela Zivari.
Ultimele studii europene privind sănătatea mintală dovedesc că un bătrăn şi un animal de companie sunt un tandem in care depresia este foarte rară. In aceste situaţii, animalul de companie este o "cărjă afectivă" pentru vărstnic. Animalul de companie ii creează un program bătrănului, ii solicită atenţia. Căţelul, pisica sunt animale de care un bătrăn are nevoie in momentul in care işi pierde importanţa socială. In felul acesta, bătrănul rămăne conectat la restul societăţii: este nevoit să meargă la doctor cu animalul, işi face prieteni atunci cănd merge in parc cu căţelul.
EDUCAŢIE. "Oamenii trebuie obişnuiţi să aştepte vărsta a treia ca pe o perioadă frumoasă. Din păcate, romănii nu au această reprezentare despre vărsta a treia, intotdeauna ieşirea la pensie fiind comparată cu un eşec. La noi, nu funcţionează concepţia potrivit căreia, după ieşirea la pensie, bătrănii să călătorească şi să simtă in sfărşit că trăiesc", arată psihologul Mirela Zivari.