Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Azi se deschide Congresul Asociaţiei Medicale Române în Aula Academiei Române. În cadrul acestui congres, o secţiune este rezervată "Melanomului", condusă de profesor doctor Olga Simionescu (foto), şeful Secţiei I Dermatologie, Spitalul Clinic Colentina.
Una dintre temele de mare actualitate, inclusă pe agenda secţiunii "Melanom", este "Rolul dermatoscopiei în dermatologie în România", susţinută de profesor Olga Simionescu, împreună cu conferenţiar Mariana Costache, dermatopatolog. "Vom supune atenţiei experienţa noastră pe 4.500 de cazuri, rodul muncii unei echipe formate în 15 ani. Cu începere din anul 2000 au fost diagnosticate 4.500 de formaţiuni tumorale, confirmate histopatologic.
Este aici rezultatul mai multor studii, dintre care unele au fost publicate. Dar mai important este mesajul: avem nevoie de dermatopatologi, medici specializaţi în histopatologia pielii, şi de o muncă de echipă, deoarece clinicianul nu este altceva decât rezultatul confirmărilor la examenele de certitudine aduse de examenul histopatologic", spune profesorul Olga Simionescu.
Clinicianul are ca instrument de diagnostic în patologia tumorală - care este suficient de prezentă în ţara noastră - dermatoscopul şi experienţa sa. Dermatoscopul este ca un fel de microscop care se aplică direct pe piele fără să producă pacientului nici o leziune. Acestea nu sunt diagnostice de certitudine, ci sunt anteoperatorii. Diagnosticul de certitudine este dat de examenul histopatologic. Ca în orice neoplazie, este importantă stadializarea, deoarece tratamentul depinde de stadiul tumorii.
Sistemul nostru de asigurări nu decontează cheltuielile legate de examinarea dermatoscopică. Se pune problema cine poate să practice dermatoscopia într-un asemenea sistem? Dermatologul şi medicul de familie reprezintă răspunsul. De exemplu, în străinătate, foarte mulţi medici de familie sunt specializaţi în dermatoscopie. "Nu vorbim despre dobândirea unui nivel de expertiză, ci despre cursuri scurte la care medicii de familie pot participa pentru a face profilaxie primară", precizează profesorul Olga Simionescu.
Înainte ca pacientul să ajungă la dermatolog, în baza unor criterii foarte bine definite, medicul de familie poate vedea foarte clar aluniţele. Medicul de familie ar putea fi un prim filtru care ar contribui la scăderea considerabilă a incidenţei melanomului. Şi, evident, dacă pacientul este examinat de specialist în fazele incipiente ale bolii, el are şansa vindecării.
La ora actuală, cu cât o piele este mai bronzată, cu atât este considerată mai frumoasă. Nu este valabil numai la noi, ci în întreaga Europă. Şi poate aceasta este una dintre explicaţiile creşterii numărului cazurilor severe de melanom. Cu diferenţa că la noi nu se cunoaşte adevărata dimensiune a fenomenului, deoarece nu avem studii în acest sens. Sfatul specialistului: bronzarea ar trebui realizată pe un tip de piele 3, pe o scară de la 1 la 6, deci pe o pigmentare constituţională moderată. Tipul de piele caucazian, european, căruia aparţinem, este extrem de expus îmbătrânirii precoce şi cancerului cutanat.
Astfel, în ţările nordice, unde populaţia are o piele deschisă, copiii sub 18 ani au voie să facă plajă numai protejat şi pe termen scurt. Deoarece s-a dovedit că melanomul are ca principal factor de risc apariţia arsurilor solare în copilărie, ne avertizează profesorul Olga Simionescu.
Şi atunci se pune întrebarea cum mai "întărim" sistemul osos al copilului, fiind cunoscut faptul că un efect benefic al razelor solare este tocmai accelerarea sintezei vitaminei D în oase. Dar studii recente indică faptul că o alimentaţie echilibrată ar compensa deficitul de vitamina D şi nu ar fi necesară expunerea la soare. Dacă, totuşi, părinţii decid să-i ducă la plajă, expunerea se va face progresiv şi neapărat protejat cu agent ecran, pălărie de soare, în nici un caz între orele 11:00 şi 16:00.
Profesorul Olga Simionescu spune că este foarte important modul de folosire a cremelor de protecţie solară. Sunt studii internaţionale care susţin că agentul ecran protejează doar de razele ultraviolete B, nu şi de razele ultraviolete A. Adică de cele care provoacă melanomul.
