Florile de levantica macerate calmeaza bolile de piele

Actiunea farmacologica si aplicatiile fitoterapeutice ale levanticii (Levanda angustifolia) sunt foarte diverse.

Utilizarea lavandei se face sub forma de infuzei 1%-2% si a preparatelor industriale: extracte hidroalcoolice, tincturi si extracte uleioase (capsule de uz intern), cu continut controlat si standardizat de principii active.
Preparatele de levantica au calitati aromatizate, antiseptice cu spectru larg, antispastice, carminative, diuretice moderate, aperitive, imbunatatind secretia gastrica si functia gastro-intestinala. De asemenea, aceasta planta combate oscilatiile de tensiune, migrenele, tulburarile cardiace pe fond nervos, sedative, antianxioase si antidepresive, reduc stresul si induc linistea si somnul.
Florile macerate in apa rece timp de 12 ore calmeaza senzatiile de disconfort produse de boli de piele (psoriazis), prin actiunea antiseptica, calmanta si cicatrizanta.
Produsele pe baza de levantica au proprietati antibacteriene, fiind indicate in dischinezii biliare, diaree, bronsita astmatiforma.
Tinctura de levantica este un bun calmant, diuretic si antipiretic. Extractul hidroalcoolic este deosebit de util in afectiuni digestive. De asemenea, extractul uleios diminueaza astenia si este apreciat pentru atenuarea tulburarilor minore de somn.

In loc de sapun

Levantica este un arbust de cultura, formand tufe globuloase, inalte de 30-100 cm, cu frunze opuse, lucioase, verzi-cenusii, cu flori labiate violet-albastru. Ea vine din zona mediteraneana si treptat s-a extins in restul Europei, in Asia si in alte continente. Romanii o foloseau frecvent pentru aromatizarea apei din bai, in saculeti din panza de in, remarcandu-i calitatile de inmuiere si spalare a pielii. Ritualul acesta se folosea cu 1.500 de ani inaintea inventarii sapului. De altfel, romanii o numeau "iarba pentru spalare". Expansiunea Imperiului Roman a condus la extinderea utilizarii lavandei, singura sau in formule diverse.
( DR. STEFAN MANEA )