Gălbejiţii din cauză de ficat

Medicina decretează cu voce sigură că în cea mai mare parte a cazurilor de hepatite A şi E, după terminarea bolii, ficatul nu rămâne afectat pentru restul vieţii. Deci, omul care a suferit de hepatită A poate duce viaţa unui om obişnuit. Continuă să explice hepatitele, prof. dr Adrian Streinu Cercel, directorul Institutului de Boli Infecţioase "M. Balş".

Aproximativ 70% dintre hepatitele acute se desfăşoară fără icter, adică fără îngălbenirea pielii şi ochilor şi fără ca scaunul să se decoloreze evident. Semnele acestor hepatite acute în multe cazuri sunt nerevelatoare. Pe om îl trage la somn, are o anume oboseală nejustificată faţă de cantitatea de muncă prestată. Deşi este infectat şi poate contamina lumea din jur, persoana suferindă face boala pe picioare. Tocmai de aceea medicul trebuie să recomande unele analize, dintre care transaminazele sunt foate importante. Analiza transaminazelor indică dacă are loc un proces inflamator în ficat. În mod normal, transaminazele trebuie să fie de 70 de unităţi. În hepatitele acute, analiza transaminazelor indică 700 de unităţi sau 1.500 sau chiar 3.000. Când au transaminazele atât de mari, bolnavii de hepatită devin galbeni la ochi, scaunul este galben deschis, iar urina este închisă la culoare ca maroul berii. În aceste condiţii, analizele trebuie diversificate şi adâncite şi trebuie urmat tratamentul caracteristic tipului de hepatită. În cazul hepatitei cu virus C, circa 80% dintre bolnavi rămân infectaţi, dar evoluţia spre hepatită cronică e lungă: 25-30 de ani. Dintre cei cu hepatite B, 40% rămân infectaţi cu virusul B, dar evoluţia spre hepatită cronică, ciroză şi cancer e mai scurtă: 10-20 ani.