Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Femeile au in prezent mai multe de facut ca niciodata. La serviciu, sarim peste pranz si facem ore suplimentare. Acasa, suntem responsabile de cea mai mare parte a muncii casnice si de ingrijirea copiilor. Si cine are grija de parinti si socri atunci cand se imbolnavesc? Noi le facem pe toate. Rezultatul? Femeile sunt frecvent suprasolicitate si simt ca pierd controlul. Stresul necontenit ne perturba pacea interioara si ne afecteaza, de asemenea, sanatatea.
Pana la 40% dintre persoanele care lucreaza considera ca resimt un stres 'important' la serviciu. Iar in cazul femeilor, stresul continua si acasa. Cercetatorii au descoperit ca inclusiv femeile care obtin satisfactii profesionale mari au niveluri semnificativ mai crescute ale hormonilor de stres in timpul si dupa serviciu, din cauza responsabilitatilor de acasa.
Stresul si reactia organismului fata de acesta prezinta si aspecte favorabile. La urma urmei, poate ca nu v-ati trezi dimineata daca nu ar trebui sa infruntati vreodata pericolul fizic, raspunsul la stres v-ar putea salva viata. Dar cand stresul devine cronic, poate afecta relatiile, poate perturba somnul odihnitor si chiar suprasolicita arterele.
Lucrurile nu trebuie sa se desfasoare altfel. Stresul nu este reprezentat de un termen-limita, un ambuteiaj sau de fiul adolescent si necooperant – este modul in care reactionati la mediu. De aceea, o femeie care vede o coada lunga la un supermarket poate simti ca isi pierde rabdarea, in timp ce alta se relaxeaza pur si simplu si rasfoieste o revista si asteapta.
Organismul si stresul
Tinzand sa privim stresul ca fiind nociv pentru psihic, in general nu luam in considerare potentialul nociv al acestuia pentru corp. Dar efectele de ordin fizic ale stresului sunt profunde. In timpul perioadelor de stres, sistemul nervos declanseaza eliberarea hormonilor de stres: adrenalina, neorepinefrina si cortizonul. Ele stimuleaza teoretic orice sistem din organism. De exemplu, determina trecerea glucidelor si lipidelor in fluxul sangvin pentru a furniza rapid energie. Tensiunea arteriala creste, iar pulsul se accelereaza, pentru a stimula circulatia sangelui catre muschii de la nivelul membrelor superioare si inferioare. Respiratia se amplifica, ceea ce furnizeaza musculaturii o cantitate mai mare de oxigen.
Sangele coaguleaza mai usor ca preventie in fata unor leziuni, iar transpiratia creste, pentru a raci organismul in aceasta stare de activare.
Raspunsul la stres apare foarte rapid. Este proiectat pentru a va salva viata in situatii de urgenta. O data ce pericolul a trecut, organismul revine treptat la starea normala.
Citește pe Antena3.ro
In majoritatea zilelor, bineinteles, stresul nu reprezinta o amenintare de ordin fizic. Stresul consta in presiunea timpului, diversitatea si greutatea responsabilitatilor. Dar efectele lui asupra organismului sunt la fel de ample. Stresul afecteaza imunitatea, si de aceea persoanele aflate sub presiune o perioada lunga sufera mai multe infectii, cum ar fi raceala si gripa. Un studiu a descoperit ca femeile care ingrijeau bolnavi de Alzheimer – ceea ce poate fi o misiune nonstop, epuizanta din punct de vedere emotional – au raspuns imunitar mai slab, comparativ cu cele care ingrijeau alte persoane.
Depresia, care poate fi un raspuns major la stres, este considerata un factor de risc primar pentru boala cardiovasculara. Stresul creste tensiunea arteriala, ceea ce lezeaza endoteliul arterial. In acelasi timp, substantele eliberate in timpul perioadelor de stres, cum ar fi acizii grasi, sunt atrase in zona lezata a vaselor sangvine. Aceasta conduce la dezvoltarea placilor arterosclerotice, depozite de lipide care pot bloca fluxul, creste riscul de coagulare si poate produce un infarct miocardic.
Lipidele se orienteaza, de asemenea, catre zona taliei in timpul stresului. Extremele emotionale suprima productia de testosteron a organismului, hormon care ajuta la controlul grasimii abdominale. Cercetatorii au identificat zeci de simptome fizice asociate cu suprasolicitarea la stres. Acestea includ:
Astenie
Cefalee sau migrene frecvente
Raceli sau gripa frecvente
Astm sau respiratie suieratoare
Tulburari de somn
Tensiune sau dureri musculare
Greata
Reducerea apetitului sexual
Caderea parului
Consum prea mic sau prea mare de alimente
