Gripă: H1N1 din laborator, la OMS

OMS este îngrijorată de viteza foarte mare de răs­pân­dire a virusului. Se pare că numărul real al cazurilor infectate este mult mai mare comparativ cu cel raportat de OMS.

În prezent, trei cercetători din cadrul unui laborator din Lyon studiază reacţiile virusului A(H1N1) la antivirale (Tamiflu şi Relenza). Olivier Ferraris, unul dintre cei trei cercetători, spune că a lucra la acest proiect (P4) este mai puţin periculos decât a merge cu autobuzul.

Astfel, în fiecare zi, cei trei au de parcurs mai multe filtre de protecţie, costumaţi ca scafandrii sau astronauţii pregătiţi să iasă în spaţiul extraterestru. De fapt, acest spaţiu, de aproximativ 200 metri pătraţi, înseamnă câteva camere exemplar întreţinute sub aspectul curăţeniei.

Cei trei cercetători efectuează testele în condiţii speciale, în sensul că nici un agent patogen să nu poată părăsi spaţiul de studiu. Pentru a comunica între ei, cei trei cercetători folosesc microfoane. Ei sunt aprovizionaţi cu aer curat furnizat prin intermediul unor ţevi plasate în plafonul camerelor. Persoanele din exterior au parte de un spectacol inedit. Ele îi pot admira pe cei trei protagonişti ca pe exponatele dintr-o vitrină, ca de altfel ministrul  Educaţiei ,Valérie Pécresse, care le-a adresat încurajări.

Cercetătorii implicaţi în acest proiect sunt pe punctul de a proceda la combinarea între virusul H1N1 cu H5N1, cu scopul de a stabili o eventuală creştere a gradului de agresivitate. Astfel, virusul H1N1, care se transmite suficient de uşor la om, ar putea înlesni trasmiterea virusului H5N1, mortal în aproximativ 65% dintre cazuri. În acest sens, echipa P4 a solicitat consiliului şti­in­ţific autorizaţia de a efectua această combinaţie între virusuri.

Acesta este unul dintre episoadele din lupta de ţinere sub control a virusului H1N1. Pentru că, potrivit OMS, se înregistrează o accelerare "fără precedent", a pandemiei. În pandemiile precedente, virusurilor gripale le-au fost necesare mai mult de şase luni pentru a se răspândi în zone atât de îndepărtate, în timp ce virusului H1N1 i-au fost necesare doar şase săptămâni, constată OMS, bazându-se pe numărul cazurilor declarate şi pe severitatea manifestată de la o ţară la alta, de la un continent la altul.
În luna iunie, au fost raportate, oficial, 20.000 de cazuri. Iar de la începutul lunii iulie, erau confirmate 100.000 de cazuri. De cinci ori mai multe. În legătură cu acest salt, Albert Osterhaus, reputat virusulog de la Universitatea din Rotterdam, este de părere că, în realitate, sunt milioane de cazuri neraportate.    

În această iarnă, în condiţiile unui al doilea val viral, aşa cum este prevăzut pentru emisfera nordică, s-ar putea să ne confrun­tăm cu o situaţie deosebită: "Nu m-ar mira ca, în timp, peste 30% din populaţia globului să fie infectată...Virusul are trei opţiuni. Fie dispare spontan, ceea ce nu prea sunt convins că este cu pu­tinţă. Fie declanşează o pandemie «blândă».

Fie ne vom confrunta cu un scenariu catastrofal de pandemie severă, similară gripei spaniole, provocată de mutaţia virusului A (H1N1)", consideră Arlbert Osterhaus. Deocamdată, OMS relevă caracterul benign al simptomelor înregistrate la majoritatea pacienţilor, care, în general, se vindecă, unii chiar fără tratament medical, la o săptămână de la apariţia primelor semne ale bolii.