Hipertensiunea, Baba-cloanţa ascunsă în glandele suprarenale

Hipertensiunea numită Baba-cloanţa are de-a face cu mulţi dintre noi. Bine ar fi fost ca, precum în basmul românesc, să simţi răsuflarea acestui personaj sau a hipertensiunii şi să te duci la doctor.

Numai că Baba-cloanţa - hipertensiune se furişează în vârful picioarelor, tiptil-tiptil, îţi paradeşte vasele şi inima, aşa că te trezeşti cu un accident vascular cerebral, care adesea omoară sau lasă oameni paralizaţi. Aproximativ 80% dintre cazurile de hipertensiune au la bază ateroscleroza. Grăsimile prea multe din sânge se depun pe vase, le micşorează diametrul sau chiar le înfundă cu cheaguri, aşa că sângele nu mai ajunge la inimă şi îl fulgeră pe om infarctul. Sau sângele nu mai irigă o porţiune din creier, fenomen cu consecinţe de accident vascular cerebral.

TRATAMENT PE VIAŢĂ
Am zis că hipertensiunea Baba-clcoanţa se furişează fiindcă nu dă semne evidente. Există doar o durere surdă de cap, ameţeli neprecizate, o senzaţie de câlţi în cap, pocnituri în urechi. Dar, din păcate, mulţi neglijează să-şi ia tensiunea. Când omul a fost declarat hipertensiv, în aceste cazuri de hipertensiune generată de ateroscleroză, boala trebuie tratată toată viaţa şi zi de zi. Dar între 15% şi 20% dintre cazuri hipertensiunea are alte cauze.

Dintre aceste cauze, altele decât ateroscleroza, se nominalizează şi nereguli la glandele suprarenale care produc hipertensiunea endocrină. Explică acest aspect important de medicină asist. univ. Monica Gheorghiu, medic primar la Institutul de Endocrinologie Parhon. În zona rinichilor, există patru glande suprarenale. Înspre interior, există glanda medulo-suprarenală, iar cealaltă categorie de glande suprarenale poartă numele de glande cortico-suprarenale.

MEDULO-SUPRARENALA
Ce înseamnă şi ce se întâmplă cu glanda medulo-suprarenală? Ea este o parte a sistemului nervos cu rol în starea de stres. Această glandă medulo-suprarenală ne dictează să reacţionăm în cazul stresului, să fugim din calea unui pericol sau să ne apărăm. Glanda medulo-suprarenală secretă catecolamine din rândul cărora fac parte adrenalina şi noradrenalina. Ca un exemplu, am putea povesti despre un alpinist căţărat pe o stâncă nesigură.

Această glandă face să reacţioneze căţărătorul la stres. El trebuie să aibă sânge mult spre creier, să vadă bine, să nu transpire (vasoconstricţie) şi să se abţină de la necesităţile urinării etc.

Toate aceste comenzi vin prin hormonii glandei medulo-suprarenale. Dacă există o tumoare de cele mai multe ori necanceroase în glanda medulo-suprarenală, toate reacţiile la stres se amplifică. Apar crize ce se repetă cu palpitaţii, cu atacuri de panică şi pusee de tensiune. Situaţia seamănă cu o nevroză, dar în boala psihică nu apare o creştere a tensiunii arteriale.

Această tumoare descoperită devreme are soluţionarea prin chirurgie. Se îndepărtează tumoarea şi se scoate cu ea şi glanda medulo-suprarenală chiar şi prin metoda miniinvazivă, laparoscopie. Dacă nu au apucat să fie stricate vasele de hipertensiune dată de această tumoare, boala hipertensivă se vindecă după extirparea tumoarei şi glandei. Cealaltă glandă suprarenală compensează rolul glandei îndepărtate. Hipertensiunea dată de ateroscleroză nu se vindecă niciodată, dar această hipertensiune dată de tumoare din glanda medulo-suprarenală, după operaţie, se vindecă.




CORTICO-SUPRARENALĂ
Cealaltă componentă a glandelor suprarenale, alături de medulo-suprarenala, este cortico-suprarenala. Glanda cortico-suprarenală îl ajută şi ea pe om să facă faţă stresului. Ea produce cortizon. Excesul de secreţie de cortizon produce boala Cushing. Şi aici, în această boală, apar caracteristici cum ar fi: hipertensiunea din cealaltă glandă medulo-suprarenalăs şi, în afară de tensiunea mărită, se instalează şi obezitatea. Cel cu boala Cushing este obez, are o faţă rotundă, roşie, cu vase sparte, cu abdomen mare şi picioare subţiri. Prea mult cortizon duce la distrugerea muşchilor, iar grăsimea se mută pe burtă.

Acest bolnav seamănă cu un cartof aşezat pe două scobitori, burtă mare şi picioare subţiri. Rănile acestor suferinzi se vindecă greu, se instalează infecţii, apare şi diabetul. Se înregistrează la unii o tumoare mică în hipofiză, care este regina glandelor. Hipofiza secretă hormonul ACTH care stimulează glandele suprarenale. Hormonul hipofizei ACTH biciuieşte suprarenalele, mai exact cortico-suprarenala care produce mai mult cortizon. În boala Cushing se îndepărtează tumoarea, care se scoate cu glanda hipofiză cu tot şi rezultatele sunt bune.

Altă cauză care generează boala Cushing este câte o tumoră pe o glandă suprarenală. De regulă, tumoarea e necanceroasă. Chirurgul scoate tumoarea şi extirpă şi una dintre glandele suprarenale. Cealaltă glandă suprarenală rămasă compensează activitatea celei îndepărtate şi după un anume interval de timp produce destul cortizon. Prin scoaterea tumoarei şi a unei suprarenale dispare hipertensiunea glandulară.

A treia cauză generatoare de boală Cushing e o secreţie mare de hormon ACTH produsă de unele cancere, precum cele de plămân şi de celule canceroase din intestin. Aceste celule maligne secretă aberant hormonul ACTH vinovat de boala Cushing. O altă cauză ce duce la boala Cushing e că suprarenalele produc paradoxal hormon sexual masculin, ştiut fiind că suprarenalele nu au acest rol.

Să vedem şi o altă faţetă a hipertensiunii generate de glandele suprarenale. Există un hormon, aldosteron, produs de zona glomerurală a suprarenalelor. Această zonă e reglată de o enzimă fabricată de rinichi. Această secreţie de aldosteron reglează tensiunea arterială prin sarea, potasiul şi lichidele din vasele de sânge. Un exces de hormon aldosteron provoacă o hipertensiune moderată numită boala Conn.

Dacă se tratează, boala Conn se vindecă, inclusiv această hipertensiune. În concluzie, când apare o hipertensiune la tineri, care nu este foarte mare şi care se manifestă în pusee şi cu greaţă, trebuie să fie bănuită şi acţiunea glandelor suprarenale.

Dacă în familie au existat tumori endocrine, aceşti tineri cu hipertensiune trebuie investigaţi şi la capitolul glandular. Când această hipertensiune se tratează dificil cu medicamentele clasice de hipertensiune şi apar şi fenomene asemănătoare nevrozelor se poate bănui că de vină sunt glandele suprarenale. Descoperită devreme, această hipertensiune de natură glandulară se poate vindeca spre deosebire de hipertensiunea clasică generată de ateroscleroză. Când sunt tumori pe glande, acestea, în majoritatea cazurilor, sunt necanceroase şi pot fi extirpate chirurgical. Când se îndepărtează tumorile suprarenale dispare şi acest gen de hipertensiune.