Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Iţi doreşti enorm un copil. Ai fost diagnosticată cu o infecţie transmisă pe cale sexuală. Din această cauză ai trompele infundate sau suferi de obstrucţie tubară, cum spun medicii.
Iţi doreşti enorm un copil. Ai fost diagnosticată cu o infecţie transmisă pe cale sexuală. Din această cauză ai trompele infundate sau suferi de obstrucţie tubară, cum spun medicii. Diagnosticul: infertilitate. Sau ai avut multiple intervenţii la nivelul aparatului genital care au dus la obstrucţia trompelor uterine. Sau suferi de endometrioză sau de fibrom uterin. Sau partenerul are probleme de fertilitate. Ce puteţi face in aceste cazuri? O soluţie ar fi fertilizarea artificială.
Etape
Ce etape parcurge un cuplu pănă in momentul fertilizării artificiale? Explică dr Denisa Protopopescu, medic primar obstetrică-ginecologie la Clinica de reproducere umană asistată din cadrul Medsana. După evaluarea stării de sănătate a partenerilor de cuplu şi stabilirea diagnosticului de infertilitate, pacienta urmează un tratament hormonal pentru stimularea producerii de ovocite. Medicaţia se administrează zilnic, medicul monitorizănd pacienta cu ajutorul ecografiilor şi dozărilor hormonale. In funcţie de rezultatele tratamentului hormonal, medicul decide momentul colectării de ovocite. Intervenţia are loc sub anestezie generală, insă este miniinvazivă, iar in aceeaşi zi pacienta poate pleca acasă. Procedura se efectuează in sala de operaţie, cu ajutorul unei sonde transvaginale, sub ghidaj ecografic. Prin puncţie se aspiră ovocitele, care sunt evaluate, cele apte fiind "fecundate in eprubetă" cu spermă recoltată de la partener. Astfel se formează embrioni umani prin fertilizare in vitro (in laborator). Numărul embrionilor obţinuţi in acest fel depinde de numărul ovocitelor de calitate recoltate de la femeie.
Citește pe Antena3.ro
In situaţia in care sperma bărbatului este deficitară se aplică o altă procedură numită ICSI (intracytoplasmatic sperm injection). Aceasta constă in selecţionarea spermatozoizilor viabili, iar fiecare spermatozoid de calitate este injectat, cu un ac mai subţire de 19 ori decăt firul de păr, in fiecare ovocit apt. In acest fel cresc şansele de fertilizare. După care, intr-un mediu de cultură, embrionii incep să se dezvolte şi să se multiplice.
Atăt in cazul fertilizării in vitro, căt şi al ICSI, embrionii obţinuţi in afara corpului uman se implantează după 48-72 de ore de la formare. In prima fază, in uterul mamei se implantează doi-trei embrioni, in funcţie de vărsta pacientei şi de starea ei de sănătate. In cazul in care s-a reuşit obţinerea mai multor embrioni, restul se conservă prin ingheţare (crioconservare) in azot lichid. Aceştia se păstrează chiar dacă femeia rămăne gravidă de prima dată.
Congelare in azot lichid
Sperma şi embrionii umani se conservă in cuve speciale cu azot lichid. Crioprezervarea embrionilor se poate face din prima zi de la obţinerea lor pănă in a cincea zi de dezvoltare, cănd embrionul se află in stadiu de blastocist, potrivit medicului Denisa Protopopescu. Intr-o mică eprubetă asemănătoare unui pai, numită stick, se pun pănă la trei-patru embrioni. Stick-urile se introduc intr-un tanc cu azot lichid şi sunt păstrate la temperaturi intre - 196 şi - 198 de grade Celsius.
Cănd medicul decide embriotransferul, se scoate un singur stick cu embrioni conservaţi. O dată cu dezgheţarea embrionilor există riscul ca 20% din ei să se piardă. Există insă şi cazuri, intr-adevăr foarte rare, cănd toţi embrionii conservaţi sunt lezaţi şi improprii utilizării. Acest lucru se intămplă din cauza embrionilor de slabă calitate. Dar de obicei medicul selectează embrioni de cea mai bună calitate spre a fi conservaţi. Crioconservarea se face cu acordul scris al ambilor parteneri. Medicul le explică acestora atăt procedurile de reproducere umană asistată, căt şi metodele de crioprezervare pentru embrioni şi spermă. Conform legislaţiei, atăt sperma, căt şi embrionii se pot conserva pe o perioadă de maximum 5 ani. Dacă in această perioadă, embrionii nu sunt transferaţi in uter, după 5 ani fie sunt distruşi, fie sunt folosiţi in cercetare. Dar in cele mai multe cazuri se folosesc inainte de acest termen, spune dr Denisa Protopopescu.
BaNCI. In Bucureşti există patru bănci de crioconservare a spermei şi embrionilor umani: una la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Panait Sărbu" şi alte trei in cadrul unor clinici particulare cu laboratoare de reproducere umană asistată. In ţară există bănci de spermă şi embrioni umani la Cluj-Napoca şi la Timişoara.
Ştiaţi că
In ţările nordice şi anglo-saxone, legislaţia permite transferarea unui singur embrion in cadrul unei proceduri de embriotransfer. Insă sistemul de sănătate al acestor state asigură gratuit pănă la trei proceduri de fertilizare pentru un cuplu. In ţara noastră, costurile, care se situează la aproximativ 1.100 de euro pe procedură, sunt suportate integral de pacienţi.
In Italia este interzisă crioprezervarea embrionilor umani.
In cazul in care partenerul decedează, femeia are dreptul de a decide utilizarea embrionilor conservaţi.
Conform legislaţiei, este interzisă conservarea spermei provenite de la pacienţi infectaţi cu virusurile hepatice B sau C sau cu HIV.
Sfatul medicului
Medicul Denisa Protopopescu sfătuieşte cuplurile care nu pot avea un copil să se adreseze din vreme medicului. Să nu aştepte după vărsta de 40 de ani, cănd fertilitatea femeii scade in mod semnificativ sau se poate instala menopauza. De asemenea, este important ca partenerii să nu caute vinovaţi, ci să caute rezolvarea problemei. Potrivit medicului Denisa Protopopescu, procedurile de reproducere umană asistată prezintă intre 20% şi 25% şanse de succes ("baby take home"). In experienţa clinică, medicul Denisa Protopopescu a observat că şansele ca femeile să rămănă insărcinate in urma procedurilor de fertilizare in vitro cresc, in mod inexplicabil, primăvara şi toamna.
