Nu am ştiinţă ca vreodată, undeva, să fi izbucnit vreo revoluţie condusă de medici şi am şi o explicaţie pentru asta: adevăratul Jurământ al lui Hippocrate ne obligă să ne tratăm chiar şi duşmanii cu aceeaşi devoţiune pe care o acordăm celor apropiaţi.
Pe de altă parte, nu am ştiinţă de vreo clasă politică europeană care să-şi fi condamnat poporul, cu bună ştiinţă, la incapacitatea de îngrijire medicală. Dar bănuiţi cumva clasa politică românească de apartenenţă la marea familie europeană de politicieni? Clasa politică românească este cea care te condamnă pe tine, medic român, la un sentiment de culpabilitate pentru simplul motiv că vrei să-ţi dobândeşti poziţia pe care ai avut-o, o ai şi o vei avea oriunde şi oricând. În acest fel însă, clasa politică românească te condamnă pe tine, medic român, la tăcere. Clasa politică românească este cea care te condamnă pe tine, medic român, la compromisuri profesionale pe care le faci zi de zi. În acest fel însă, clasa politică românească poate să spună despre tine că eşti incompetent, obţinând un alibi social atât pentru incapacitatea ei organizatorică, dar şi pentru reaua-voinţă de care dă dovadă sistematic.
Acum, clasa politică românească te condamnă să nu-ţi mai practici profesia în ţara ta. Clasa noastră politică nu are nevoie de tine, medic român. Clasa politică românească se tratează la vest de Szeged, oferind medicilor de acolo toate acele onorarii despre care la tine acasă afirmă, demagogic, că sunt imorale. Clasa politică românească îţi deturnează banii, pentru care ea însăşi a întocmit legi şi tot ea patronează cu bună ştiinţă dezordinea din sistemul sanitar, astfel încât să aibă oricând la îndemână o sursă necontrolabilă de venituri pentru coteriile de partid.
Vremea discursurilor a trecut, medic român. Tu porţi responsabilitatea pacienţilor, nu clasa politică. Tu porţi responsabilitatea copiilor tăi, nu clasa politică. Tu porţi povara onoarei profesionale a medicilor - nu politicianul care nu a văzut nicicând suferinţa celui ajuns pe patul de spital din România, nu politicianul care îşi trimite copiii la universităţile de dincolo de Ocean, nu politicianul pentru care onoarea reprezintă doar un concept desuet.
Un sindicalist francez a dat cândva un sfat sindicaliştilor români: în sindicate nu există actori şi spectatori - toţi trebuie să fie actori şi să înfruntaţi, umăr la umăr, abuzurile clasei politice. Vremea discursurilor a trecut, medic român, iar dacă tu nu vrei să-ţi părăseşti ţara, dacă doreşti să-i îngrijeşti în continuare pe pacienţii cu care împarţi acelaşi trecut şi dacă doreşti să-ţi recapeţi poziţia pe care o meriţi, vino alături de noi, pentru că statutul tău nu ţi-a fost conferit de politicianul român - statutul tău ţi-a fost conferit de dascălii tăi, de experienţa ta, de pacienţii pe care i-ai salvat şi de tradiţia profesiei tale.
Spuneam la început că nu am ştiinţă ca vreodată undeva să fi izbucnit vreo revoluţie condusă de medici. Cu toate astea, reformele în sistemele de sănătate au fost numeroase şi la originea lor au fost colegii noştri, aşa că nu te rezuma doar să spui: jos parafa! Vino alături de noi, arată că eşti hotărât s-o pui jos oricând e necesar şi nu-ţi uita, niciodată, pacieniţii adevăraţi!
Dr Florin Chirculescu
Medica, revista Colegiului Medicilor din România, Nr. 27; www.medicalnet.ro